Agricultura României devine din ce în ce mai expusă riscurilor cauzate de schimbările climatice – Producția de grâu ar putea scădea cu 15%, iar veniturile din exporturi cu 20%

Modificările climatice afectează serios agricultura din România. Temperaturile cresc, precipitațiile devin mai rare sau, dimpotrivă, când apar, provocă distrugeri rapide. Aceste variabilități climatice conduc la o diminuare a recoltei și pierderi economice pentru fermieri. O cercetare realizată de doi specialiști români face prognoze pentru sectorul agricol din România, pentru următoarele 45 de ani.

Provocările agricole: mai puține ploi, temperaturi mai ridicate, recolte diminuate

Conform analizei coordonate de infoclima.ro, se estimează o scădere a producției agricole în viitor, în special pentru porumb, care ar putea să varieze între 10-13% până la mijlocul secolului și până la 15% până în 2070. Acestea sunt datele pentru cel mai pesimist scenariu, în timp ce cel optimist sugerează o scădere de 8-10% până în 2050 și 10-12% două decenii mai târziu.

Pentru grâu, se preconizează o reducere a producției de 10-15% până în 2070 în cel mai pesimist scenariu, în principal din cauza creșterii temperaturilor diurne. Într-un scenariu mai optimist, pierderea va fi de 5-8% în aceeași perioadă.

Producția de floarea-soarelui se va diminua, conform estimărilor, cu până la 10-12%, iar orzul se va reduce cel mult cu 10% până în 2070.

Deficitul de apă, o provocare acută în momente critice

Regiunile sudice ale țării, cum ar fi Oltenia și Muntenia, sunt cele mai afectate, iar secetele frecvente pot conduce la scăderi de peste 15% în producție.

Această analiză a fost realizată de Mihaela Caian, cercetător științific senior la ANM, și Lazăr Cătălin, fiziolog vegetal și specialist în modelarea dezvoltării culturilor agronomice. Specialiștii avertizează că peisajul agricol din România este extrem de vulnerabil la fluctuațiile temperaturii și precipitațiilor. Lazăr Cătălin conduce un departament la Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea și a elaborat analiza cu titlul „Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii din România.”

Estimările referitoare la producție au fost obținute din modelări realizate în cadrul cercetărilor din anii anteriori.

Declinul producției este evident, chiar dacă precipitațiile vor crește pe perioada iernii. Problema principală este lipsa de ploi în timpul verii, ceea ce afectează umiditatea solului în momentele esențiale pentru dezvoltarea plantelor. Regiunile sudice ale României vor fi cele mai afectate.

• Scăderea producției este generată de secetele mai frecvente și de precipitațiile estivale, care se estimează că se vor reduce cu până la 20%, agravând deficitul de apă, în special în sudul țării. De asemenea, creșterea prognozată a temperaturilor (cu până la 4,5°C până în 2070, în scenariul pesimist) va influența semnificativ situația.

• Problema majoră, atenționează autorii analizei, este că diminuarea producției agricole va avea un impact economic semnificativ, iar scăderea veniturilor din exporturile de porumb și grâu ar putea ajunge la 20% în cel mai grav scenariu. Alte efecte vor include creșterea costurilor pentru irigații și conservarea solului.

Impactul creșterii temperaturii asupra agriculturii

Temperatura influențează creșterea plantelor, procesele din sol și ciclul apei. În ultimele trei decenii, temperaturile medii din România au crescut constant, iar acest trend va continua. Temperaturile maxime sunt în creștere, ceea ce duce la o evaporare mai rapidă a apei din sol, crescând astfel necesarul de irigații și implicit costurile. Căldura determină evaporarea rapidă a apei din sol, iar plantele au nevoie de cantități mai mari de apă.

De asemenea, creșterea temperaturilor nocturne afectează culturile agronomice, perturbând procesele metabolice ale plantelor, iar perioadele de recuperare sunt limitate, ceea ce generează stres termic. Se înregistrează un număr tot mai mare de nopți tropicale, în care temperaturile minime depășesc 20 °C.

• Se observă schimbări sezoniere, cu ierni mai umede și veri mai uscate, iar aceste tendințe se vor intensifica. Proiecțiile arată o posibilă diminuare a precipitațiilor pe timp de vară cu până la 20% în zonele agricole esențiale.

Problema secetelor se va agrava, iar raportul menționează: „Secetele, un fenomen deja recurent în România, sunt preconizate să crească în frecvență și severitate. Combinarea între scăderea precipitațiilor estivale și creșterea temperaturilor îngreunează gestionarea resurselor de apă, în special în regiunile Oltenia și Muntenia.

Consecințele precipitațiilor abundente căzute pe o perioadă scurtă

Analizele istorice arată o variabilitate semnificativă în cantitatea totală de precipitații de la un an la altul, dar tendința generală evidențiază o scădere notabilă a ploilor, în special vara, în câmpiile agricole din sud.

În același timp, ploile extreme, caracterizate prin cantități mari căzute într-un interval scurt, devin mai frecvente și mai intense, așa cum s-a observat și în vara și toamna anului 2024.

Această scădere este corelată cu creșterea frecvenței și intensității precipitațiilor intense, ceea ce reprezintă un risc pentru eroziunea solului. În cazul ploilor abundente care apar brusc, stratul fertil al solului este spălat, reducându-se astfel calitatea pământului pentru viitoarele culturi.

Cantitățile excesive de apă nu se pot infiltra rapid în sol, rămânând la suprafață și provocând stagnarea apei. Aceste acumulări pot sufoca rădăcinile plantelor, privându-le de oxigen, ceea ce duce la îngălbenirea și moartea acestora.

Strategii de adaptare a agriculturii la schimbările climatice

Adaptarea este esențială. Aceasta presupune identificarea unor soluții variate, de la practici îmbunătățite în agricultură, până la utilizarea tehnologiilor moderne și sprijin din partea autorităților.

De exemplu, o planificare mai atentă a semănatului și utilizarea eficientă a îngrășămintelor pot ajuta la minimizarea pierderilor. Agricultura de precizie, care presupune aplicarea tehnologiei pentru a determina exact necesarul de apă și îngrășământ pentru plante, poate duce la economii de resurse și la recolte mai bune.

• Pe termen lung, este crucial să cultivăm specii de plante care sunt mai rezistente la secetă și temperaturi ridicate. O diversitate mai mare de culturi facilitează adaptarea la condițiile meteorologice imprevizibile. Din moment ce apa devine tot mai rară, metodele moderne de irigare, precum irigarea prin picurare, devin indispensabile.

Sprijinul statului este vital: este necesar să ofere ajutoare financiare pentru fermierii care adoptă metode ecologice și să asigure accesul la informații utile privind condițiile meteorologice și riscurile. Astfel, agricultura poate rămâne productivă și sigură chiar și în circumstanțe dificile.

Sursa foto: Dreamstime.com