„Băncile au crescut semnificativ bilanțul datorită Statului. Riscurile asumate au scăzut considerabil”, afirmă un oficial din Banca Națională

Există o problemă majoră legată de deficitul de capital al companiilor: o treime dintre firmele din România au capital sub limita reglementată, a declarat luni Matei Kubinschi, directorul adjunct al Direcției de Stabilitate Financiară din BNR, în cadrul conferinței ZF Bankers Summit.

Aceste întreprinderi au o importanță semnificativă în economie, dar nu sunt percepute ca fiind creditabile deoarece este normal ca băncile să fie reticente în a oferi credite unei firme al cărei acționar nu dorește să o capitalizeze și nu are o viziune pe termen lung, a adăugat Kubinschi.

Această problemă este structurală și este evidențiată constant în rapoartele departamentului de Stabilitate Financiară.

„O menționăm mereu, însă situația nu se îmbunătățește. Dimpotrivă, ultimele date indică o înrăutățire a disciplinei de plată, cu o creștere foarte mare a restanțelor față de furnizori și stat de 22% și o creștere a numărului de insolvențe”, a mai afirmat oficialul.

Observăm o deteriorare în sectorul companiilor nefinanciare.

Există 24.000 de astfel de firme, care, deși sunt numeroase, contribuie cu 23% la totalul creditelor neperformante, ceea ce le face extrem de relevante.

Potrivit oficialului BNR, nu ne aflăm într-o criză economică sau financiară, dar contextul este unul dificil, în special la nivel internațional. „Avem o incertitudine istorică cauzată de crizele geopolitice suprapuse, la care se adaugă recent schimbarea paradigmei în administrația americană, și protecționismul comercial, care produce efecte directe și indirecte, în special prin creșterea incertitudinii politice”, a explicat reprezentantul BNR.

Impactul cumulativ al tarifelor comerciale impuse de administrația Trump confirmă o influență negativă asupra creșterii economice a României, estimată între 0,17-0,26 puncte procentuale, conform unei analize efectuate de specialiștii Băncii Naționale. Aceasta corespunde exact creșterii economice a României din primul trimestru al acestui an.

Aproape două treimi din acest impact provine din expunerea indirectă prin lanțurile valorice europene, confirmând poziționarea României ca furnizor intermediar în structurile comerciale din zona euro.

„Creșterea economică este afectată de această problemă fiscală, ale cărei soluții rămân nesiguri”

„Încetinirea creșterii economice este oarecum naturală, dar la acest moment este influențată de problema fiscală pe care nu știm cum va fi gestionată de viitorul guvern. Este esențial să observăm mixul de măsuri, deoarece, după cum a subliniat și guvernatorul, un pachet de ajustare, în special tăierile de cheltuieli, poate avea un efect recesionist, dar impactul diferitelor măsuri variază. Prin urmare, este vital să vedem care va fi mixul final de politici”, adaugă Matei Kubinschi.

În viziunea sa, relația dintre stat și bănci s-a consolidat semnificativ în ultimii ani. „Dacă în 2007 am început cu un procentaj de sub 5%, astăzi ne aflăm la peste 30% din bilanțul băncilor, adică garanții oferite de stat și portofoliu de titluri”, afirmă oficialul BNR.

Băncile au crescut semnificativ bilanțul datorită Statului. Riscurile asumate au scăzut considerabil.

Evoluția poate fi explicată prin mai mulți factori, consideră directorul adjunct al Stabilității. „În primul rând, avem o creștere necesară a finanțării statului, care va continua până când nu se va rezolva problema deficitului bugetar. Programele de garantare au fost de asemenea benefice, cum ar fi Prima Casă, care a avut loc într-un moment de incertitudine când piața imobiliară era blocată”, spune acesta.

În mod similar, programele IMM Invest și IMM Invest Plus au oferit lichidități companiilor într-o perioadă de incertitudine extremă, cum a fost pandemia. Astfel, contextul a fost pe deplin justificat.

În prezent, observăm o scădere semnificativă a riscurilor asumate de băncile comerciale, precizează Kubinschi.

„Dacă în 2008 rata generală de risc era peste 50%, în prezent este sub 30%, ceea ce demonstrează o reducere considerabilă a riscurilor din portofoliile băncilor. Este crucial ca sectorul bancar să evite să adopte o atitudine de „lazy banking”, în care să investească doar în titluri de stat și programe garantate, fără a susține economia reală”, adaugă directorul BNR.

Este esențial ca băncile să găsească un echilibru între asumarea de riscuri și creditarea economiei reale, având în vedere că România se confruntă cu o problemă semnificativă legată de intermedierea financiară, cea mai redusă din Europa, fără semne de îmbunătățire, ba chiar cu o scădere recentă a acestui indicator”, încheie Kubinschi.