Majorarea temporară a ratei efective a TVA și tăierea cheltuielilor – soluții pentru reechilibrarea bugetului. Creșterea impozitului pe profit sau a taxelor pe muncă nu este necesară, avertizează trei economiști de top.

Un plan fiscal bazat pe o majorare temporară a ratei efective a TVA, cu un minimum de 3 puncte procentuale, combinat cu o reducere a cheltuielilor publice, reprezintă o soluție fezabilă, arată o analiză realizată de trei experți: Laurian Lungu, cofondator al think-tank-ului Consilium Policy Advisors Group, Ella Kallai, economist șef al Alpha Bank și profesorul George Ștefan.

”Aceste măsuri sunt simple și au un impact imediat. Opțiunea păstrează perspectivele modeste de creștere pentru acest an, aducând deficitul bugetar la -7,8% din PIB până în 2025, un obiectiv realist. Creșterile de taxe pe capital sau pe forța de muncă ar fi suboptimale, cu costuri mai mari decât beneficiile”, se evidențiază în analiza experților.

Simulările pentru perioada 2025-2031 arată că deficitul bugetar poate fi redus sub 3% din PIB.

Pachetul fiscal ar putea include clauze de contingență, astfel încât reforma fiscală să se adapteze în funcție de evoluția economiei din acest an, dacă va fi necesar.

Simulările pentru intervalul 2025-2031 sugerează că deficitul bugetar ar putea fi redus sub 3% din PIB la sfârșitul acestei perioade dacă pachetul fiscal este implementat. O creștere simultană a impozitelor pe consum, capital și forța de muncă ar fi economic irațională, adâncind recesiunea și punând în pericol perspectivele de relansare economică.

România trebuie să mențină competitivitatea fiscală. Până în 2026, ar fi posibilă o reducere marginală a contribuțiilor la asigurările sociale cu un punct procentual, cu plafonarea acestora la o valoare razoabilă, cum ar fi 5 salarii medii pe economie pentru venituri diverse.

Există posibilități de eliminare a impozitului pe cifra de afaceri, a taxei pe stâlp și a altor taxe din energie.

De asemenea, poate fi realizată eliminarea impozitului pe cifra de afaceri, a taxei pe stâlp și a altor taxe suplimentare din energia. Aceste măsuri ar putea crește semnificativ veniturile bugetare prin stimularea creșterii economice.

Implementarea creșterii TVA trebuie însoțită de măsuri eficiente, rapide, pentru a reduce gap-ul de TVA. Aceste măsuri ar putea conduce la o scădere marginală a consumului, având un impact favorabil asupra deficitului de cont curent.

Reducerea contribuțiilor sociale ar reprezenta un semnal de încurajare a muncii, ceea ce ar putea crește competitivitatea, compensând parțial pierderea puterii de cumpărare în urma unei rate de TVA mai mari. Pe scurt, deficitul bugetar ar urma o tendință descendentă, chiar și în condițiile unei creșteri economice pozitive de 0,8%.

Este esențial să se abordeze nerespectarea legii responsabilității fiscal-bugetare, introdusă în 2010. Este necesară o revizuire rapidă a cadrului legislativ pentru a asigura că derogările de la această lege sunt permise doar în condiții excepționale și într-un cuantum specificat, protejând astfel de abateri în viitor.

Deficitul bugetar a continuat să crească până la nivelurile prognozate datorită unei creșteri necontrolate a cheltuielilor. În 2024, cheltuielile au crescut cu 4,1 puncte procentuale din PIB în comparație cu media anilor 2017-2024, în timp ce veniturile au avansat cu doar 1,2 puncte procentuale din PIB. Chiar dacă datele recente sunt influențate de fondurile din PNRR, discrepanta între cheltuieli și venituri a devenit mult prea mare.

Raționamentul economic al ajustării fiscale.

O analiză a celor trei specialiști recunoaște necesitatea menținerii competitivității României pentru a susține creșterea economică pe termen mediu și lung.

Se impun două planuri de acțiune, conform analizei. Primul, pe termen scurt, de reducere a deficitului bugetar în următoarele trei săptămâni, iar al doilea, pe termen mediu de 12-18 luni, care să abordeze reformele fiscale, reflectând schimbările semnificative în structura veniturilor și cheltuielilor bugetare, inclusiv creșterea numărului de pensionari și efectele măsurilor de tranziție climatică/defensivă.

• Astfel, prima măsură este reducerea cheltuielilor bugetare, prin înghețarea sau reducerea anumitor cheltuieli, în special a celor destinate investițiilor, din perspectiva eficienței acestora.

• Majorarea impozitului indirect, în special TVA, este cea mai puțin negativă în raport cu creșterea economică.

• O inflație temporară mai ridicată ar putea contribui semnificativ la restrângerea cheltuielilor reale în 2026. În paralel, limitarea CASS la salarii și alte venituri ar putea crește competitivitatea, susținută printr-o eventuală deprecere marginală a RON.

Există o tendință de opinie care pledează pentru majorarea simultană a impozitelor pe capital, muncă și consum, ca metodă principală de ajustare a bugetului. Aceasta ar fi o abordare suboptimă, afectând semnificativ competitivitatea economică într-un context extern nefavorabil, cu rezultate certe incerte.

Istoric, România nu a reușit să colecteze constant mai mult de 33% din PIB, nici măcar în perioada de impozitare mare. După două runde de reforme fiscale între 2023-2024, concentrate pe majorarea impozitelor, impactul acestora asupra veniturilor a fost limitat. Nivelul actual al cheltuielilor bugetare este mult peste un prag sustenabil, ceea ce face corectarea rapidă a acestora prin creșteri de taxe imposibilă.

Ce strategii eficiente pot fi adoptate pe lângă tăierile de cheltuieli?

Rata efectivă a TVA în România este cea mai mică din regiune. Aceasta ar putea fi crescută cu 3 puncte procentuale pentru a ajunge la un nivel mai competitiv, fără a ucide însă dinamica economică.

Totuși, această creștere trebuie să fie însoțită de măsuri eficiente de reducere a gap-ului de TVA, lucru care necesită mai multă voință politică.

Cu ajutorul informatizării actuale și a unei concentrații țintite din partea ANAF pentru îmbunătățirea colectării, gap-ul ar putea fi diminuat semnificativ.

Alte măsuri propuse ar include impunerea unui depozit (Cehia) ca garanție fiscală, pentru firmele cu un risc înalt de evaziune, asigurând plata TVA și a CAS/CASS în caz de neplată.

Macroeconomic, o creștere a TVA ar reduce consumul, ceea ce ar ajuta la diminuarea deficitului de cont curent.

Aceasta ar putea provoca o scumpire temporară a inflației, similar cu efectele din 2010 când TVA a crescut, dar pe termen lung cererea ar scădea, atenuând impactul inflaționist. De asemenea, există posibilitatea ca rata dobânzii să crească marginal.

Deocamdată, salariile cresc mai repede decât inflația. În absența unor majorări suplimentare ale impozitelor pe muncă, efectele creșterii TVA asupra inflației ar putea menține o creștere reală a salariilor și a puterii de cumpărare în 2026.

Această strategie poate fi susținută prin deductibilități pentru persoanele cu venituri mici. O creștere suplimentară a sarcinii fiscale nu este o soluție viabilă într-un moment în care România are o povară fiscală ridicată.

Pentru a compensa efectele negative ale majorării TVA, o opțiune este reducerea contribuțiilor sociale cu 1 punct procentual și plafonarea acestora la 5 salarii minime pentru alte venituri, ceea ce ar atenua impactul negativ și ar sprijini competitivitatea.

Modificarea impozitului pe profit nu reprezintă o soluție.

Contextul actual este unul nefavorabil, având în vedere că valoarea adăugată brută în economie a avut o creștere zero în termeni reali în 2024, iar tendința este descrescătoare din 2021. Astfel, profiturile companiilor sunt afectate de creșterea costurilor cu forța de muncă și incertitudinile cererii.

Recent introduse taxe afectează suplimentar capitalul, cum ar fi impozitul pe cifra de afaceri și pe construcții speciale.

Impozitele pe proprietate sunt crescute treptat până la dublarea lor în 2030. În ceea ce privește accizele, acestea nu vor crește pe termen mediu.

Proiectul de taxare a poluării, conform PNRR, ar putea softiza impactul. Scăderile contribuțiilor de asigurări sunt compensate de creșterile la pensiile foarte mari.

La cheltuieli, ajustările sunt necesare în ceea ce privește salariile, bunurile și servicii, generând efecte semnificative până în 2025.

Cheltuielile cu asistența socială vor scădea ca procent din PIB, dar cheltuielile bugetare totale vor rămâne aproximativ peste nivelurile de anul precedent până în 2031. Se anticipează un deficit bugetar de -3% din PIB până în 2031, în urma unor eforturi de control al cheltuielilor fără creștere a impozitelor pe muncă sau capital.

Proiecțiile pentru veniturile și cheltuielile bugetare în perioada 2025-2031 sugerează că măsurile fiscale vor fi aplicate începând cu iulie curent sau la începutul anului următor. Datele sunt exprimate ca procent din PIB.

Impactul prevăzut asupra veniturilor din TVA este estimat folosind coeficienți de elasticitate obținuți din experiențele anterioare ale României. Gap-ul de TVA va rămâne deasupra mediei UE în anul 2031. Accizele, de asemenea, nu vor crește semnificativ, iar taxele de poluare ar putea fi implementate începând cu anii următori, lăsând un spațiu de manevră.

Scăderea cu 1 punct procentual a contribuțiilor de asigurări va fi compensată de creșterile pentru pensiile foarte mari. Este necesară o analiză detaliată a structurii angajaților și pensionarilor pentru a evalua efectele pe termen lung.

Veniturile rămân ridicate în perioada 2025-2026 ca urmare a tranșelor din PNRR, inclusiv tranșa 3 recent accesată.