„J’accuse”: Un nou capitol în cel mai cunoscut dosar judiciar din Franța, după 119 ani

Camera inferioară a Parlamentului francez a votat luni pentru a promova retroactiv căpitanul evreu din armata franceză, Alfred Dreyfus, la gradul de general de brigadă, la 130 de ani de la condamnarea sa nedreaptă pentru trădare, un caz emblematic de antisemitism în Franța, conform AFP și France24.

Adunarea Națională a adoptat în unanimitate această lege, un simbol important în lupta împotriva antisemitismului în Franța modernă.

Inițiativa legislativă a fost avansată de fostul prim-ministru Gabriel Attal, actual lider al partidului centrist „Renaissance”, care îi susține pe președintele Emmanuel Macron.

Pentru ca promovarea să devină efectivă, este necesară aprobarea Senatului francez, camera superioară, într-o dată ce va fi stabilită ulterior.

Raportorul legii, deputatul Charles Sitzenstuhl, a afirmat că votul „va fi un moment istoric” și a solicitat senatoriilor „să adopte rapid textul”.

Această promovare simbolică a lui Dreyfus, condamnat într-un climat de antisemitism rampant în armata și societatea franceză de la sfârșitul secolului al XIX-lea, are loc într-o perioadă în care infracțiunile motivate de ură împotriva evreilor cresc îngrijorător în Franța.

„Promovarea lui Alfred Dreyfus la gradul de general de brigadă ar reprezenta un act de reparație și o recunoaștere a meritelor sale, aducând un omagiu angajamentului său față de Republică”, a afirmat Attal, fost cel mai tânăr prim-ministru din istoria Franței, cu un mandat de sub opt luni anul trecut.

„Antisemitismul cu care s-a confruntat Alfred Dreyfus nu aparține doar trecutului”, a continuat Attal, având în vedere că tatăl său era evreu. El a adăugat că Franța trebuie să-și reafirme „angajamentul ferm împotriva tuturor formelor de discriminare”.

Émile Zola a scris un pamflet celebru pentru apărarea lui Dreyfus

Dreyfus, căpitan de 36 de ani din Alsacia, estul Franței, a fost acuzat în octombrie 1894 că ar fi transmis informații secrete unui atașat militar german privind un nou echipament de artilerie.

Acuzația a fost bazată pe o comparație între scrisul de pe un document găsit în coșul de gunoi al unui german.

Dreyfus a fost judecat într-un cadru de presă ostil, marcat de antisemitism. Scriitorul Émile Zola a intervenit publicând celebra sa lucrare „J’accuse” („Acuz...”), pledând pentru el.

Chiar și în lipsa unor dovezi concrete, Dreyfus a fost găsit vinovat de trădare, fiind condamnat la închisoare pe viață în colonia penitenciară de pe Insula Diavolului, în Guyana Franceză, și degradat public.

Totuși, locotenent-colonelul Georges Picquart, șef al serviciului de informații, a reluat investigația în secret și a descoperit că scrisul de pe mesajul incriminator aparținea unui alt ofițer, Ferdinand Walsin Esterhazy.

Când Picquart a prezentat dovezile la nivelul statului major al armatei franceze, el însuși a fost exclus din armată și închis timp de un an, în timp ce Esterhazy a fost achitat.

Un caz care a divizat Franța acum mai bine de un secol

În iunie 1899, Dreyfus a fost adus din nou în Franța pentru un al doilea proces. Inițial, a fost găsit din nou vinovat și condamnat la zece ani de închisoare, dar a fost ulterior grațiat, fără a fi achitat.

Abia în 1906, după mai multe răsturnări de situație, înalta curte de apel a anulat verdictul inițial și l-a exonerat pe Dreyfus.

El a fost reintegrat în armată cu gradul de maior, servind în timpul Primului Război Mondial, și a decedat în 1935, la 76 de ani.

Susținătorii noului proiect de lege consideră că, dacă Dreyfus ar fi avut o carieră normală, ar fi ajuns în vârful ierarhiei armatei franceze.

Dosarul Dreyfus este „relevant și astăzi”

Deputatul Sitzenstuhl a sugerat, în timpul dezbaterii din comisia de apărare a Parlamentului, unde legea a fost aprobată cu o majoritate covârșitoare, că Dreyfus ar putea fi înmormântat în Panteon, mausoleul parizian dedicat eroiilor Franței.

Decizia finală în acest sens îi revine președintelui Macron, dar o sursă apropiată a menționat pentru AFP că prioritatea sa „este de a revitaliza valorile dreyfusismului – o luptă care rămâne actuală și astăzi, pentru adevăr și justiție împotriva antisemitismului și a arbitrarului”.

Franța are cea mai mare comunitate evreiască din afara Israelului și Statelor Unite, și una dintre cele mai mari comunități musulmane din Uniunea Europeană.

Țara a văzut o creștere a atacurilor asupra membrilor comunității evreiești după atacul grupării militante Hamas asupra Israelului pe 7 octombrie 2023 și răspunsul militar al Israelului în Fâșia Gaza.

În acest weekend, memorialul Holocaustului din Franța, trei sinagogi din Paris și un restaurant au fost vandalizate cu vopsea, incident considerat de ambasada Israelului un „atac antisemit coordonat”.