Peste 500.000 de persoane și companii afectate, iar 520 de milioane de euro din fonduri publice nu sunt o prioritate pentru procuratură
Falimentul companiilor de asigurări, City și Euroins, reprezintă două pierderi considerabile, fără un responsabil identificat.
Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) a publicat pe 3 iunie raportul său de activitate pentru anul 2024. Conform acestuia, statul a primit 502.000 de cereri de despăgubire din partea persoanelor și companiilor asigurate la City Insurance și Euroins, ambele fiind lideri pe piața asigurărilor RCA, care au intrat în insolvență. Conform legii, FGA, adică statul, este responsabil să despăgubească asigurații.
Din păcate, mecanismul e și mai complicat pentru cetățeni. FGA colectează fonduri de la companii de asigurări, ceea ce duce la creșterea primelor plătite de asigurați. Tot noi, asigurații, suntem cei care contribuim și la funcționarea instituțiilor, cum ar fi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), care ar trebui să prevină aceste situații.
O jumătate de miliard de euro plătiți și costuri suplimentare de așteptat
Până la 1 ianuarie 2025, statul a alocat pentru cele două falimente suma de 2,6 miliarde de lei, echivalentă cu 520 de milioane de euro. Conform raportului FGA, 60% din cererile de despăgubire au fost deja onorate, iar așteptările sunt să vedem care va fi suma totală finală.
Conflict în procuratură
Procurorul DNA Neculai Cârlescu afirmă că superiorii săi i-au retras dosarele și l-au transferat la instanță după ce l-a declarat suspect pe fostul președinte al ASF, Nicu Marcu, în cazul Euroins.
Cârlescu acuză o apropiere între procurorul șef al DNA, Marius Voineag, și Nicu Marcu.
Deși Marcu neagă aceste acuzații, DNA a comunicat jurnaliștilor că Voineag a avut întâlniri regulate cu reprezentanții instituțiilor ce au rol de control, inclusiv cu conducerea ASF.
Aparent, este pozitiv că procurorul șef al DNA s-a întâlnit cu președintele ASF, dar rămâne întrebarea ce s-a întâmplat cu cazurile City și Euroins.
Licența City a fost suspendată din 2021, iar Euroins din 2023. Timp de 4 și respectiv 2 ani, DNA nu a reușit să identifice vreo persoană responsabilă pentru aceste situații. Problema nu este doar legată de mandatul actualului procuror șef Marius Voineag, ci reflectă o problemă persistentă a DNA în gestionarea pieței RCA. De asemenea, Nicu Marcu nu a fost implicat în cazul City, el preluând conducerea ASF după acest faliment.
Necesitatea unei reforme instituționale
Dacă 502.000 de români și firme afectate nu sunt considerate o problemă importantă, ce anume reprezintă o realitate gravă? Dacă 502 milioane de euro nu sunt privite ca o pierdere semnificativă, atunci ce înseamnă paguba?
Este posibil ca aceste falimente să nu rezulte din infracțiuni. Poate că angajații ASF nu au comis fapte ilegale. Ar putea fi o eroare sistemică. O companie devine lider pe piață, acumulează datorii substanțiale față de asigurați, iar autoritățile nu observă. Apoi, compania intră în insolvență, iar statul plătește.
Dacă o piață de care ASF este responsabilă generează astfel de probleme sistemice, ar trebui să analizăm cum ar funcționa aceeași piață sub o altă autoritate. În contextul discuțiilor despre economii bugetare, o soluție ar putea fi unificarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) cu ORNISS. Deși pare că cele două instituții nu au legătură, directorul ORNISS este același Nicu Marcu.
