Un economist de renume din sectorul privat răspunde: Are România prea mulți angajați în sectorul public? El dezvăluie și alte mituri din dezbaterea publică

Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului Fiscal, afirmă că numărul angajaților din sectorul public în raport cu populația totală a României este cel mai scăzut din Europa. „Concluzia că numărul angajaților din sectorul public din România este mare nu se susține cu cifre”, a declarat el în cadrul conferinței anuale a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari.

Dumitru subliniază că aceeași afirmație este valabilă și pentru sectoarele de administrație publică, apărare, educație și sănătate, România având o pondere scăzută în acest context.

În Educație, situația nu este încurajatoare, România fiind lider în ceea ce privește rata abandonului școlar, un alt indicator negativ.

În domeniul sănătății, România a pierdut minimum 45.000 de medici în ultimul deceniu. Aproape o treime dintre medicii care au absolvit facultățile din România au ales să activeze în străinătate, conform unui raport al OCDE. Un studiu realizat de Colegiul Medicilor din România arată că 57,5% dintre medicii sub 35 de ani plănuiesc să emigreze.

Discuția despre numărul de angajați în sectorul public se poate axa și pe raportul dintre aceștia și numărul de contribuabili. „România nu se regăsește la coada clasamentului în acest context, iar în domeniul administrației publice și al apărării suntem peste media europeană”, afirmă economistul.

Care sunt problemele sistemului de asistență socială în România?

Una dintre principalele provocări ale sistemului de pensii este numărul redus de contribuabili comparați cu beneficiarii. „România este pe ultimele locuri, având 46% contribuabili în sistemul public de pensii, față de aproximativ 70% în țările din UE”, subliniază Dumitru.

Concepția că România are o multitudine de asistați social nu se confirmă prin statistici, fiind sub media Uniunii Europene.

Dumitru menționează că veniturile fiscale din România sunt printre cele mai scăzute din Europa, iar măsurile de relaxare fiscală din 2015 au dus la o scădere semnificativă a veniturilor.

România adoptă o cotă de impozitare pe venit de 10%, cea mai mică din Europa, și un TVA standard printre cele mai reduse din Uniunea Europeană.

Concluzia este că nivelul de impozitare este considerat printre cele mai scăzute din Europa în toate domeniile menționate.

Propunerea de soluții pentru problemele fiscale

Este necesară o combinație de soluții fiscale și bugetare, privite în ansamblu.

România se confruntă cu deficite structurale și este comparată cu state exotice precum Columbia sau Panama. Dumitru observă că actualul deficit bugetar este o problemă majoră, mai ales comparativ cu recesiunea din 2008.

Spre deosebire de criza financiară din trecut, sectorul privat se prezintă mai echilibrat astăzi, dar ajustările din sectorul public vor avea repercusiuni asupra acestuia.

Impactul măsurilor de austeritate asupra economiei

Toate măsurile de consolidare fiscală, inclusiv reducerile de cheltuieli și creșterile de taxe, pot avea efecte recesioniste pe termen scurt. Se discută despre stimularea creșterii economice, în condițiile în care ajustările deficitului bugetar sunt inevitabile.

Există o necesitate de a alege soluții care să minimizeze suferințele economice ce se anticipează.

Analizând cheltuielile cu salariile din sectorul public, se observă că în 2024 acestea se ridică la 11,2% din PIB, față de media europeană de 10,2%. România pare să depășească media în acest domeniu.

Cheltuielile cu salariile au crescut semnificativ după 2015, iar în 2009 acestea erau de aproximativ 10% din PIB.

Opinile criticilor care vorbesc despre un număr excesiv de angajați în sectorul public sunt frecvente, dar economistul avertizează asupra exprimărilor lipsă de decență.

Cheltuielile sociale - o problemă mai puțin gravă decât se crede

Cheltuielile cu asistența socială în România sunt sub media europeană, cu 13,6% față de 21,8%. Deși au crescut recent, ele trebuie privite cu atenție.

Cheltuielile pentru bunuri și servicii – pe linia mediei UE

România alocă 6,1% din PIB pentru bunuri și servicii, nivel similar cu media Uniunii Europene. Însă, analiza detaliată arată că sectorul apărării are cheltuieli considerabil mai mici decât media, în timp ce sectorul sănătății înregistrează costuri semnificativ mai mari.

Controversele cheltuielilor din an electoral

Anul 2024 s-a dovedit a fi unul electoral, iar primarii au crescut cheltuielile. Există preocupări cu privire la eficiența acestor cheltuieli.

Exemplele de proiecte costisitoare, cum ar fi parcările, sunt frecvente.

Cheltuielile cu dobânzile sunt și ele peste media europeană, crescând de la 2,3% la aproape 3% din PIB.

Problemele din spitale și mortalitate crescută în România

Numărul de paturi în spitale este unul dintre cele mai mari din Europa, dar multe unități medicale acționează mai degrabă ca centre sociale.

Deși infrastructura spitalelor necesită îmbunătățiri, numărul de angajați este printre cei mai scăzuți din Europa, având efecte negative asupra mortalității prevenibile.

Dumitru subliniază că o reformă eficientă trebuie să abordeze atât partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli, pentru a îmbunătăți eficiența utilizării fondurilor publice.