Economistul șef al BNR detaliază cele 4 reguli fundamentale nerespectate de autorități în contextul economic actual

Care sunt cauzele pentru situația economică actuală îngrijorătoare? „O combinație de populism politic, lipsa de cultură economică a publicului și prejudecățile cognitive ale celor informați, care adesea preferă un adevăr convenabil în locul unuia neplăcut”, a declarat economistul șef al Băncii Naționale, Valentin Lazea, miercuri.

Valentin Lazea, cunoscut pentru aparițiile sale rare în public, a abordat acest subiect la conferința anuală a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari, organizată la BNR.

Cele patru reguli fundamentale nerespectate

„Prima regulă vizează trăirea în limitele mijloacelor disponibile. Asta înseamnă să nu te întinzi mai mult decât îți este plapuma. Al doilea principiu este legat de creșterea salariilor, care nu ar trebui să fie mai rapidă decât creșterea productivității. A treia regulează creșterea pensiilor, care nu ar trebui să depășească procentul de creștere a salariilor (surse de finanțare pentru pensii). În cele din urmă, a patra regulă subliniază importanța de a nu acoperi cheltuieli permanente (de exemplu, salarii sau pensii) cu venituri temporare, cum ar fi împrumuturile. Aceste principii ar trebui să fie cunoscute de orice absolvent din domeniul economic”, subliniază Lazea.

Cu toate acestea, realitatea arată o altă imagine, conform economistului.

„Prima regulă ar fi trebuit să implice menținerea unui buget echilibrat sau cu un deficit aproape de zero în anii cu creștere economică robustă și un deficit de maxim 3% din PIB în condiții de stagnare sau contracție economică. Aceasta înseamnă să ne gestionăm resursele în mod responsabil.

Din păcate, această primă regulă a fost ignorată, normalizându-se în discursul public o atitudine de cheltuială excesivă prin două aserțiuni greșite. La început, s-a spus că deficitul de 3% din PIB nu trebuie considerat o limită superioară în vremuri dificile, iar ulterior, s-a adoptat o nouă teorie: un deficit bugetar superior poate fi justificat atâta timp cât acesta este echivalent cu nivelul investițiilor”, explică Lazea.

Această rațiune sugerează că, în cazul în care am avea investiții de 15% din PIB, am putea accepta un deficit în aceeași măsură.

Al doilea principiu se referă la creșterea salariilor, care nu ar trebui să depășească creșterea productivității. „Creșterile salariale care depășesc productivitatea vor conduce inevitabil la inflație, deficit de cont curent sau deprecierea monedei. Încălcarea acestui principiu a fost realizată prin teoria creșterii bazate pe salarii, care presupune că stimularea cererii interne va genera ofertă, o așteptare care s-a dovedit a fi falsă. În realitate, cererea excesivă a dus la creșterea ofertei în alte țări, contribuind astfel la deficitul extern”, consideră economistul.

Al treilea principiu se referă la creșterea pensiilor mai lent decât salariile.

„Puțini dintre cei 4,9 milioane de pensionari din România știu că pensiile de astăzi sunt susținute de contribuțiile salariaților actuali. Când aceștia din urmă vor deveni pensionari, pensiile lor vor fi acoperite de contribuțiile salariaților de la acel moment.

Acest sistem se bazează pe pilonul întâi al pensiilor, care nu include acumularea în conturi personale, în timp ce pilonul doi și trei prevăd acumularea. Cu alte cuvinte, banii pentru pensie sunt acumulați doar prin pilonul doi și trei”, adaugă Lazea.

În practică, s-a promovat ideea că cei care ies la pensie vor beneficia de toate contribuțiile lor, nespecificând că acești bani sunt utilizați imediat pentru plata pensionarilor.

„Sumele plătite din pilonul întâi au fost sporite masiv, depășind contribuțiile provenite din asigurările sociale. Au fost formulate afirmații de genul: bugetul permite creșteri semnificative de pensii, așa cum s-a întâmplat în 2008 și se preconizează în 2024, fără a se explica că acești bani sunt doar pe hârtie.”},{