Alegerile prezidențiale suspendate: Statul român continuă să țină în funcție generalii necompetent, dar nutrește un nivel scăzut de încredere în votul cetățenilor săi / Întrebare pentru SRI
Curtea Constituțională a validat luni turul 1 al alegerilor prezidențiale, dar joi a precizat că nu poate lua măsuri decât dacă cei doi candidați rămași depun contestații. Însă, vineri, Curtea a decis să anuleze scrutinul, în condițiile în care aproape 40.000 de oameni își exprimaseră deja votul.
Într-o seară de vineri, românii din diasporă continuă să se prezinte la vot, chiar și după anularea alegerilor de către CCR, conform alertelor de știri. Vlad Zaha, membru al unei comisii de vot din Marea Britanie, a declarat, la câteva ore după decizia Curții, că „Totul se desfășoară în mod normal”.
Normalitatea voturilor ignorate
Se afirmă că totul este normal, dar voturile cetățenilor nu vor fi luate în considerare. Ce fel de normalitate poate fi aceasta?
Definiția clară a unui stat care se bazează pe rapoarte „strict secrete” și pe afirmațiile instituțiilor de forță, dar nu pe rațiunea cetățenilor, este evidentă.
Mai mult curaj decât unii reprezentanți ai statului român a demonstrat George Simion după această decizie, el încurajând cetățenii să nu protesteze în stradă, deși există riscul ca astfel să piardă voturi.
În timp ce în Parlament se adoptă voturi pe liste, galeriile de fotbal se democratizează, instituțiile statului român, necontrolate de Parlament, își pierd democratic structura.
În perioada următoare, partidele ar trebui să convoace șefii serviciilor secrete SRI, SIE, STS, Armată și MAI în Parlament pentru a discuta despre situația dezechilibrată creată în contextul alegerilor.
Partidele PSD, PNL, UDMR, AUR și USR nu mai pot amâna acțiunea. Este vital să salvăm ce mai poate fi salvat și să asistăm, similar altor țări, la întrebările formulate de aleșii noștri și la răspunsurile conducerii instituțiilor de forță.
Pregătirile pentru desființarea sistemelor democratice
Este greu de crezut că statul poate să se reformeze singur în această situație. Trebuie să aflăm cine a colaborat cu Călin Georgescu și cu sursele de finanțare externe care căutau desființarea sistemelor din România. Aceștia erau pregătiți să acționeze după alegeri.
Aceasta nu înseamnă că trebuie oprite alegerile, ci că trebuie evitate astfel de situații. De asemenea, reputația Curții Constituționale a fost pusă sub semnul întrebării, un aspect pe care generalul SRI Anton Rog l-a menționat în iulie 2023, afirmând că „CCR acționează în interesul României”.
După cum a subliniat colegul meu Adrian Cochino, cancelațiile de alegeri sunt rare în Europa și frecvente în regimurile cu democrație instabilă.
Una dintre întrebările fundamentale care merită să fie adresate Parlamentului și cetățenilor se referă la desființarea direcției Apărarea Constituției în iulie 2024, care avea rolul de a contracara vulnerabilitățile apărute în timpul acestor alegeri.
Cine a emis acest ordin?
