Asociația profesională a procurorilor din România face un apel către Nicușor Dan / Aceștia dezvăluie că în unele zone „numărul procurorilor depășește considerabil volumul de muncă”

Asociația „Inițiativa pentru Justiție” (AIJ), sub conducerea procurorului militar Bogdan Pârlog, îl împinge pe președintele României să acorde prioritate reformelor sistemului judiciar.

• Procurorul Bogdan Pârlog s-a exprimat anterior în legătură cu problemele din sistemul judiciar. Acesta a devenit ținta mai multor cercetări disciplinare din partea Inspecției Judiciare, ca urmare a criticilor sale publice.

„În prezent, sistemul judiciar este complet disfuncțional, atât în ansamblu, cât și în fiecare dintre componentele sale. Motivele acestei situații dezastruoase – ce afectează una dintre cele mai importante funcții ale statului – sunt atât externe, cât și interne”, se menționează în comunicatul AIJ.

Modificările legislative în domeniul penal sunt accentuate și chiar generate de „explozia” deciziilor Curții Constituționale, care au afectat instituțiile neprotejate de reglementările inițiale ale noului cod penal și al noului cod de procedură penală, subliniază procurorii din asociație.

„Grupuri antagoniste justiției”

Deciziile Curții Constituționale au dus la îngrădirea organelor judiciare de instrumentele necesare și de cadrul legal necesar pentru a asigura eficiența și performanța în urmărirea penală, în special pentru infracțiuni de corupție, susține AIJ. Punctul culminant a fost anul 2022, când au fost introduse noile legi ale justiției.

„Aceste reglementări au perpetuat și întărit majoritatea modificărilor dăunătoare adoptate sub presiunea grupurilor de interese adversare justiției, care se susține că au fost proiectate cu ajutorul unor magistrați implicați în „centre de reflecție” care au contribuit la deteriorarea sistemului judiciar dezvoltat între 2005 și 2016.”

Sistemul de avansare în justiție este ”clientelar”

„Astfel, actualele legi ale justiției au pus bazele unui sistem profund ineficient, bazat pe principii străine meritelor, creând un sistem predominant clientelar, incompatibil cu valorile justiției și ale statului de drept.”

„Menținerea mascată a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), ce a condus la impunitatea reală a magistraților corupți, a facilitat reactivarea rețelelor de interese formate în anii '90, înainte de începutul luptei împotriva corupției, sub presiunea condiționalităților pentru aderarea la Uniunea Europeană. Cu excepția cazurilor sporadice ce nu reprezintă un act veritabil de justiție, unde SIIJ sau succesorii săi au acționat abuziv împotriva magistraților incomozi, perspectiva unei anchete reale a magistraților este inexistentă”, se mai menționează în comunicatul AIJ.

Numiri influențate politic

Reprezentanții asociației procurorilor semnalează perpetuarea și amplificarea unui sistem de numiri controlate politic în funcțiile de conducere ale parchetelor.

Aceasta a permis ca, în majoritatea pozițiilor-cheie, să fie promovate persoane care pot servi intereselor unor indivizi, grupuri sau entități care le-au facilitat numirea, în detrimentul justiției și statului de drept.

Asociația critică absența unui sistem meritocratic de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție și în funcțiile de conducere ale parchetelor, precum și neefectuarea reformelor la Inspecția Judiciară, care este folosită ca instrument de represiune împotriva unor magistrați incomozi.

De asemenea, asociația scoate în evidență dificultățile întâmpinate de parchete în preluarea poliției judiciare și regresul generat de legile adoptate în 2022 în acest domeniu, ce au amplificat ineficiența instituțiilor, care sunt lipsite de instrumentele necesare pentru gestionarea confidențială și independentă a unor cazuri complexe.

Zone în care „numărul procurorilor depășește semnificativ volumul de muncă”

O altă problemă care contribuie la „dezastrul sistemului judiciar” este, conform asociației, repartizarea ineficientă a resurselor umane. Există instanțe și parchete cu activitate limitată unde numărul procurorilor este disproporționat față de volumul de muncă, în contrast cu altele care nu pot acoperi nici 25% din schema de personal prevăzută.

Pentru a ameliora situația din Justiție, AIJ solicită decidenților și noului Președinte al României să acorde prioritate reformei în acest domeniu, în special în ceea ce privește combaterea corupției.

„Considerăm că sunt necesare măsuri legislative urgente pentru a stopa declinul calității actului de justiție”, se precizează în comunicatul transmistrit de AIJ.

Propunerile asociației procurorilor

• Reintroducerea unui sistem meritocratic de promovare, bazat pe concursuri cu probe scrise pentru toate funcțiile, inclusiv pentru judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
• Desființarea Inspecției Judiciare și crearea unor direcții separate ce vor funcționa lângă fiecare Secție a Consiliului Superior al Magistraturii.
• Desființarea rețelei SIIJ 2 și restaurarea competențelor pe materie de infracțiuni, revenind competențele la DNA și DIICOT.
• Reducerea puterilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel încât acesta să nu mai poată cenzura activitatea oricărui procuror, indiferent de parchetul pe care-l reprezintă.
• Limitarea numărului funcțiilor de procuror numite politic la maxim 3, respectiv procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procurorii-șefi ai DNA și DIICOT.
• Preluarea parțială a poliției judiciare de către parchete.
• Desființarea instanțelor cu activitate scăzută.
• Optimizarea schemelor de procurori în funcție de volumul anual de cauze înregistrate la nivelul acestor unități.
• Comasarea parchetelor de pe lângă judecătorii dintr-un județ într-o singură unitate.
• Reforma instituțiilor de urmărire penală militare.
• Reforma Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv modificarea modului de alegere a membrilor, astfel încât aceștia să fie aleși de întreg corpul judecătorilor și procurorilor.
• Restabilirea perioadei de doi ani pentru cursurile Institutului Național al Magistraturii.