Bundesbank a dezvoltat un instrument A.I. care a realizat o „observație remarcabilă” în contextul inflației

Banca centrală a Germaniei, Bundesbank, a anunțat lansarea MILA („Monetary-Intelligent Language Agent”), un model avansat care utilizează inteligența artificială (A.I.) pentru a analiza declarațiile băncilor centrale la nivel global.

Bundesbank menționează că „Declarațiile publice ale băncilor centrale afectează așteptările pieței referitoare la direcția viitoare a politicii monetare, la fel cum instrumentele convenționale influențează cererea totală și inflația. Un aspect esențial este dacă mesajul comunicat sugerează o politică restrictivă (‘de șoim’) sau una stimulativă (‘de porumbel’)”.

„De asemenea, tonul joacă un rol crucial”, adaugă banca centrală.

Bundesbank afirmă că MILA, dezvoltat cu sprijinul companiei Meta, utilizează modele lingvistice de ultimă generație pentru a evalua declarațiile de politică monetară într-un mod clar, detaliat și consistent.

„Modelul analizează fiecare frază în mod individual, ținând cont de contextul economic și oferind o justificare clară pentru clasificările efectuate. Această abordare de analiză propusă permite evaluarea realizată de AI să fie ușor de înțeles pentru utilizatori, permițând experților Bundesbank să revizuiască și să valideze rezultatele direct”, explică Bundesbank.

„Observația remarcabilă” realizată de instrumentul A.I.

Jurnaliștii de la Financial Times subliniază că liderii Bundesbank i-au acuzat frecvent pe colegii lor din zona euro de a fi prea agresivi în reducerea ratelor dobânzilor de referință, având acum posibilitatea de a susține unele dintre argumentele anterioare cu ajutorul MILA.

Reducerea dobânzilor de referință încurajează creditarea, ceea ce stimulează consumul, însă aceste măsuri pot genera inflație sau pot intensifica presiunile inflaționiste deja existente.

Banca Centrală a Germaniei a fost recunoscută pentru eforturile sale de a menține inflația sub control, dar a pierdut capacitatea de a decide unilateral politica monetară odată cu trecerea la euro, moneda gestionată de Banca Centrală Europeană.

Economiștii Bundesbank au utilizat acest instrument A.I. pentru a analiza aproximativ 50.000 de fraze din comunicările de politică monetară și discursurile Băncii Centrale Europene, cerând modelului dezvoltat de Meta să evalueze „tonul” discursurilor BCE din 2011 până în prezent.

Cercetările au relevat că în acest interval, tonul a fost „predominant” relaxat, ceea ce sugerează că decidenții nu erau excesiv de alarmați de riscurile inflației, fiind mai preocupați de posibilele contracții economice și indicând măsuri de relaxare monetară. Studiul a arătat, de asemenea, că politicile BCE au rămas relaxate, chiar și după întărirea retoricii sale odată cu creșterea inflației din 2021.

„Inteligența artificială a Bundesbank a relevat o observație semnificativă în legătură cu mandatul fostului președinte al BCE, Mario Draghi, inclusiv perioada în care a promovat o politică monetară extrem de relaxată pentru a preveni deflația”, notează Financial Times.

Analiza Bundesbank subliniază faptul că, în acea perioadă, comunicările BCE referitoare la sentimentul economic general au fost semnificativ mai optimiste decât declarațiile mai prudente ale lui Draghi pe teme legate de inflație și ratele dobânzilor.

Bundesbank subliniază atât oportunitățile, cât și riscurile inteligenței artificiale pentru băncile centrale

Bundesbank evidențiază că, din perspectiva unei bănci centrale, utilizarea A.I. în analiza textelor de politică monetară poate îmbunătăți comunicarea instituțiilor financiare care gestionează sectorul bancar.

Totuși, experții băncii centrale din Berlin avertizează că această evoluție vine și cu provocări: o dependență excesivă de A.I. ar putea reduce diversitatea opiniilor pe piață, ar putea provoca reacții imprevizibile din partea pieței și ar putea complica comunicarea băncilor centrale.

„Un scenariu în care atât băncile centrale, cât și participanții de pe piață se bazează din ce în ce mai mult pe inteligența artificială ar putea genera o situație în care mașinile comunică între ele, iar consecințele acestui fenomen ar putea fi imposibil de anticipat”, subliniază Bundesbank.

Prin urmare, experții subliniază necesitatea unei abordări critice față de tehnologie, „astfel încât să se valorifice oportunitățile oferite de A.I. fără a pierde din vedere riscurile”.