Care ar prefera ucrainenii să devină președinte în următorul scrutin? Rezultatele surprinzătoare ale unui sondaj realizat în capitală.
Potrivit studiului, actualul lider Volodimir Zelenski ar obține majoritatea opțiunilor, estimată la aproximativ 31%, dacă alegerile ar avea loc duminică. Sprijinul pentru activitatea sa în funcția de șef de stat se apropie de două treimi dintre respondenți.
- Datele provin dintr-un sondaj efectuat de Rating Sociologic Group pentru Center for Insights in Survey Research din cadrul International Republican Institute, în perioada 22-27 iulie. Evaluarea a fost națională, excluzând teritoriile aflate temporar sub ocupație; interviurile s-au realizat telefonic cu ajutorul calculatorului (CATI), folosind o selecție aleatorie de numere de telefon mobil. Au fost intervieți 2.400 de respondenți de 18 ani și peste. Marja de eroare pentru eșantionul aleatoriu simplu este de 2,0 puncte procentuale.
Întrebați despre preferința de vot în cazul unui scrutin prezidențial duminică, Zelenski ar avea 31%, iar rivalul său Valerii Zalujnîi 25%. Pe locul al treilea s-ar situa Petro Poroșenko (fost președinte, acum deputat din partidul Solidaritatea Europeană), cu 6%, iar Kirilo Budanov ar primi 5%.
Valerii Zalujnîi, fostul comandant al Forțelor Armate ale Ucrainei, este în prezent ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit.
În vestul țării, sprijinul pentru Zelenski și Zalujnîi este echilibrat, fiecare cu 27%.
Pe segmentul peste 50 de ani, Zalujnîi are un ușor avans față de Zelenski: 31% față de 30%.
Cât despre evaluarea activității președintelui Volodimir Zelenski, 33% au spus că o aprobă ferm, 32% o aprobă într-o oarecare măsură, iar 16% au exprimat dezacord total sau parțial.
Posibil Partid Zalujnîi, favorit în intențiile de vot pentru parlamentare
La parlamentare, 22% dintre respondenți ar susține un posibil Partid Zalujnîi, urmat de 14% pentru Blocul Zelenski, 8% pentru Partidul Azov și 8% pentru Solidaritatea Europeană.
Conform datelor, formațiunea Zalujnîi s-a dovedit mai populară decât Blocul Zelenski în toate grupele de vârstă și în majoritatea regiunilor, cu excepția sudului, unde ambele facțiuni sunt cote egale la 19%.
În final, 74% dintre respondenți își doresc apariția unor partide noi la următoarele alegeri parlamentare, în timp ce 17% sunt mulțumiți de opțiunile existente.
