Cât de mult somn avem nevoie? Descoperiri recente despre impactul insuficienței de somn asupra creierului

Lipsa somnului nu înseamnă doar oboseală, ci are și efecte mai complexe. Studiile recente sugerează că, în rândul adulților în vârstă, somnul insuficient și întrerupt afectează procesul de eliminare a toxinelor din creier, crescând riscurile de probleme de memorie și afecțiuni neurologice, precum Alzheimer. Dar, care este necesarul real de somn pentru fiecare dintre noi? Specialiștii afirmă că depinde.

Chiar dacă dormim aproximativ o treime din viață, nevoia individuală de somn nu este constantă; de exemplu, bebelușii și copiii necesită mai mult somn, în timp ce persoanele peste 65 de ani pot funcționa eficient și cu puțin sub cele 7-9 ore recomandate pentru adulți.

Specialiștii vorbesc despre cât de mult somn ne este necesar și impactul genului asupra duratei acestuia.

Somnul rămâne un subiect misterios, deși este esențial pentru sănătate. Experții subliniază că calitatea somnului este mai importantă decât durata acestuia.

„Motivațiile pentru necesitatea de somn nu sunt complet clarificate, dar este un lucru fundamental; toți avem nevoie de somn”, explică dr. Rafael Pelayo, expert în somnologie la Universitatea Stanford.

„Somnul facilitează un proces remarcabil. Este cea mai naturală formă de îngrijire pe care o avem”, adaugă medicul, conform unui raport recente.

Cei mai mulți dintre noi dorm între 7 și 9 ore pe noapte, un interval asociat cu cele mai scăzute riscuri de probleme de sănătate, conform lui Molly Atwood, specialist în medicina comportamentală a somnului la Johns Hopkins.

Dormitul mai puțin de 6 ore sau mai mult de 9 ore în mod constant poate crește riscurile pentru diverse probleme de sănătate, spune Atwood, recunoscând totodată variațiile individuale.

În evaluarea necesarului de somn, specialiștii recomandă să ne concentrăm pe calitate.

„Ceea ce contează cu adevărat este să te trezești revitalizat”, subliniază Pelayo. „Dacă cineva se odihnește mult, dar se trezește obosit, înseamnă că ceva nu funcționează corect, este ca și cum ai pleca flămând dintr-un restaurant preferat”, concluzionează el.

Modificarea nevoii de somn în funcție de vârstă

Necesarul de somn diferă pe parcursul vieții. Nou-născuții necesită cele mai multe ore de somn, între 14 și 17 pe zi.

„În copilărie și adolescență, din cauza creșterii rapide, necesitatea de somn crește”, explică Atwood.

Fundația Națională a Somnului sugerează ca majoritatea adulților cu vârste cuprinse între 26 și 64 de ani să doarmă între 7 și 9 ore pe noapte, în timp ce persoanele cu vârsta peste 65 de ani pot avea nevoie de puțin mai puțin somn, iar tinerii între 16 și 25 de ani pot necesita mai multe ore.

Ciclurile de somn durează aproximativ 90 de minute.

În prima parte a nopții, predomină somnul profund non-REM, vital pentru repararea organismului, în care se eliberează hormonul de creștere.

În a doua jumătate a nopții, somnul profund este treptat înlocuit de somnul REM, care este asociat cu visele și consolidarea memoriei, transformând informațiile pe termen scurt în amintiri de durată.

Copiii, spre exemplu, alocă aproximativ 50% din timpul de somn în faza profundă, dar acest procent scade în adolescență, când organismul nu mai necesită același nivel de refacere.

Interesant este că adolescența aduce și diferențe între fete și băieți în ceea ce privește somnul.

Femeile au nevoie de mai mult somn decât bărbații?

Cercetările nu confirmă faptul că femeile ar avea o necesitate de somn mai mare decât bărbații, însă în medie, femeile dorm ușor mai mult, indică Atwood.

Diferențele apar déjà din adolescență. Deși băieții și fetele au aceleași nevoi de somn, fetele adolescente dorm, în medie, mai puțin decât băieții, constată Pelayo, adăugând că fetele dezvăluie și mai frecvent probleme cu somnul.

După nașterea unui copil, femeile se trezesc frecvent noaptea pentru a îngriji nou-născuții, ceea ce reduce semnificativ timpul de somn, explică Allison Harvey, psiholog clinician și profesor la Universitatea Berkeley, specializată în somnologie.

Modificările hormonale afectează calitatea somnului, în special în timpul sarcinii și menopauzei.

„În menopauză, femeile pot experimenta deteriorarea unei calități a somnului din cauza trezirilor frecvente noaptea”, explică dr. Mithri Junna, neurolog la Mayo Clinic și expert în somn.

În plus, femeile pot simți o nevoie crescută de somn înainte de menstruație, adaugă Atwood.

„Există momente când corpul tău îți semnalează necesitatea de somn suplimentar”, menționează ea. „Este esențial să asculți aceste semnale”.

Când ar trebui să căutăm ajutor pentru problemele de somn?

Dacă simțim oboseală, iritabilitate sau dificultăți de concentrare, este posibil să nu ne odihnim suficient, subliniază specialiștii.

Pe termen lung, lipsa de somn poate genera probleme grave, inclusiv risc crescut de depresie, afecțiuni cardiovasculare, slăbirea sistemului imunitar, infarct și accident vascular cerebral, precum și un risc mai mare de Alzheimer.

Dacă respectăm orele recomandate de somn dar ne trezim obosiți, este indicat să discutăm cu medicul de familie pentru a determina dacă sunt prezente alte probleme de sănătate care afectează somnul. În cazul dificultăților persistente, un specialist în somnologie ar putea fi de folos.

Concluzie: Necesitatea optimă de somn variază de la o persoană la alta, însă calitatea acestuia rămâne esențială. Dacă nu ne simțim odihniți la trezire, este posibil ca ceva să nu fie în ordine. Experții sugerează să fim atenționi la semnalele corpului nostru și, când este nevoie, să căutăm ajutor specializat.

Somnul insuficient și eliminarea toxinelor din creier

Cercetătorii de la Universitatea din Hong Kong (HKU) au descoperit că somnul insuficient la adulți, mai ales cei în vârstă, poate interfera cu abilitatea creierului de a elimina deșeurile. Un studiu recent, condus de profesorul Tatia M.C. Lee, explorează modul în care calitatea somnului influențează funcțiile cerebrale.

Cercetările anterioare au asociat somnul insuficient cu declinul cognitiv. Echipa profesorului Lee s-a axat pe sistemul glimfatic, o rețea crucială responsabilă pentru eliminarea deșeurilor din creier, aspect esențial pentru sănătatea cerebrală, pe măsură ce îmbătrânim.

Somnul, declinul memoriei și afecțiuni neurologice

Cercetătorii au studiat modul în care deficiențele sistemului glimfatic pot contribui la declinul memoriei în rândul persoanelor cu somn de calitate slabă. Când acest sistem nu funcționează corect, proteinele dăunătoare se acumulează în creier, contribuind la tulburări neurologice precum Alzheimer, Parkinson și epilepsie.

„Calitatea somnului, activitatea cerebrală și funcționarea sistemului glimfatic sunt interconectate. Înțelegerea relației dintre calitatea somnului și funcțiile cerebrale oferă perspective valoroase asupra schimbărilor de memorie asociate cu vârsta”, afirmă profesorul Lee.

Descoperirile studiului: Somnul insuficient afectează funcția cerebrală

Echipa de cercetare a investigat 72 de adulți în vârstă prin metode de scanare RMN funcțională și monitorizare a somnului.

Rezultatele sugerează că o calitate slabă a somnului are un efect negativ asupra funcției normale a creierului, rezultând în dezactivarea sistemului glimfatic de restaurare.

„Rezultatul studiului evidențiază impactul somnului asupra rețelei cerebrale prin sistemul glimfatic, afectând astfel performanța memoriei la adulții în vârstă”, a declarat profesorul Lee. „De aceea, menținerea unei funcționări eficiente a sistemului glimfatic este vitală pentru promovarea unei vârste înaintate sănătoase”, a subliniat ea.

Legătura dintre somn și sănătatea cognitivă

Descoperirile studiului aduc dovezi semnificative că calitatea somnului are un impact major asupra sănătății cognitive, datorită relațiilor neuronale subiacente.

„Problemele de memorie sunt frecvent întâlnite în rândul adulților în vârstă care suferă de un somn de calitate precară”, a remarcat profesorul Lee.

Cercetătoarea consideră că rezultatele oferă o nouă înțelegere a interacțiunilor dintre somn, sistemul glimfatic și rețelele cerebrale.