Cine poate fi mobilizat în cazul războiului și în ce condiții: MApN propune serviciul militar voluntar

Conform proiectului, Ministerul Apărării solicită avizul CSAT pentru adoptarea unei legi care să introducă serviciul militar pe bază de voluntariat, menită să reîmprospăteze rezerva militară, îmbătrânită de două decenii de la încheierea obligativității.

Constituția României, art. 55, stabilește în mod clar că, în principiu, doar persoanele cu vârsta între 20 și 35 de ani pot fi mobilizate, cu condiții de excepție pentru cei care aleg voluntariatul.

În continuare, condițiile de mobilizare sunt reglementate prin legea organică. Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare definește cadrul legal pentru chemarea în serviciu, iar în situații de mobilizare, stare de asediu sau război, anumite categorii pot fi obligate să presteze serviciul militar.

Ce prevede legea

Potrivit legii, la momentul mobilizării sau al declarării stării de război, serviciul militar în termen sau în rezervă devine obligatoriu pentru bărbații cu vârste între 20 și 35 de ani care îndeplinesc condițiile necesare.

Totodată, Legea nr. 355/2009 stabilește mecanismele prin care se instituie mobilizarea sau starea de război: indică autoritatea care poate declanșa aceste situații (președintele) și instituția responsabilă cu aprobarea (Parlamentul).

Cine poate fi încorporat

Cine este exceptat

Conform legislației, există câteva scutiri de la chemarea în serviciu obligatoriu:

• persoanele clasificate ca inapți medical și scoase din evidență;
• persoanele cu statut religios recunoscut (hirotoniți/ordinari sau călugări cu vechime de cel puțin doi ani);
• persoanele condamnate, aflate în detenție/preventiv sau sub urmărire penală până la soluționarea definitivă a dosarului;
• persoanele aflate în situații familiale dificile (întreținători unici, soția invalidă, părinți invalizi etc.) - pot solicita amânare temporară;
• persoanele de sex feminin pot servi doar în regim voluntar, iar cele însărcinate își pot întrerupe serviciul;
• pentru motive de conștiință/religie – refuzul serviciului poate conduce la efectuarea unui serviciu alternativ în armată (activități civice sau sanitar-voluntare).

MApN vrea un proiect de lege pentru „militari voluntari” care să extindă rezerva operațională a Armatei

Tinerii români cu vârste între 18 și 35 de ani vor avea opțiunea de a urma, în mod voluntar, o perioadă plătită de pregătire militară în cadrul MApN, iar la final fie vor completa rezervele Armatei, fie vor trece printr-o selecție pentru a deveni soldați cu contract de muncă.

Proiectul MApN, prezentat încă din 2024, nu urmărește introducerea serviciului militar obligatoriu, ci implementarea unui program pe bază de voluntariat.

MApN argumentează necesitatea unei pregătiri voluntare pentru cetățeni prin prisma scăderii treptate a rezervei, ca efect al eliminării serviciului militar pe timp de pace. Practic, mulți membri ai rezervei vor ieși din evidențe la atingerea anumitor vârste (de ex. 55 de ani pentru personalul simplu, 62 de ani pentru ofițeri).

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat la Digi24 că proiectul privind serviciul militar voluntar de patru luni va fi discutat la următoarea ședință a CSAT și apoi înaintat Parlamentului.

„Rezerva este îmbătrânită. Din acest motiv propunem un militar voluntar în termen: tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani vor efectua patru luni de pregătire, apoi se vor integra în rezerva Armatei României.”

El a punctat că această reformă va extinde baza de selecție, astfel încât unii să rămână în sistem, iar alții să se îndrăgostească de o carieră în armată. „Avem nevoie de oameni bine pregătiți pentru această misiune”, a completat ministrul.

Conform proiectului în circuit interministerial, militarii voluntari vor merge prin sesiuni de instruire de patru luni, apoi vor fi înregistrați în rezervă. Cei interesați să urmeze o carieră militară vor avea opțiunea de a rămâne în sistem.

Serviciul militar obligatoriu, exclus

Într-o intervenție; ministrul a respins ferm ideea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, demontând zvonuri răspândite online despre o mobilizare generală.

El a subliniat că nu există motive de îngrijorare, iar războiul nu este pe cale să înceapă; avertismentele către cetățeni nu privesc o mobilizare generală, ci actualizări ale registrelor.

Moșteanu a atras atenția asupra valului de dezinformări online legate de o mobilizare generală și a spus că notificările adresate rezerviștilor reprezintă simpla actualizare a bazelor de date.

Ce prevede „serviciul militar voluntar”

Propunerea modificării Legii 446/2006 deschide o nouă formă de îndeplinire a serviciului activ: un mandat de voluntar în termen, disponibil pentru cetățenii români, bărbați și femei, cu domiciliu în România, în intervalul 18–35 de ani, interesați de pregătire militară.

Această variantă nu înlătuie serviciul de rezervă voluntar, ci completează regimul existent, ca o opțiune distinctă.

Programul implică o pregătire militară de bază, pe bază de voluntariat, de maximum patru luni, în cadrul căruia participanții vor învăța să manevreze diferite arme, vor participa la orientări pe teren, la exerciții de decontaminare, vor avea cursuri de prim ajutor și alte activități.

„Pe durata acestui program, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, echipare, hrană, asistență medicală și medicamente, precum și de o indemnizație lunară echilibrată cu statutul de soldat în termen, urmând prevederile legale aplicabile.”

Salariul lunar pentru un militar în formare poate varia în funcție de arma pentru care este pregătit, situându-se între 2.800 și 3.200 de lei.

La finalul ciclului de patru luni, participanților li se poate acorda un bonus echivalent cu trei salarii brute medii, iar centrele militare vor înregistra trecerea acestora în rezerva operațională a Armatei României.

Cei interesați vor avea apoi posibilitatea să concureze într-o selecție a MApN pentru angajarea ca soldat profesionist, cu contract de muncă în Armata României.

De asemenea, persoanele angajate în alt domeniu pot efectua acest program de patru luni fără a-și pierde locul de muncă, angajatorii fiind obligați să suspende temporar contractele.