Curtea Supremă critică proiectul de reformă a pensiilor promovat de guvern: nu este vorba despre tăierea unui beneficiu, ci despre subminarea independenței justiției și a echilibrului democratic.
Oficialii Curții Supreme susțin că inițiativa guvernamentală privind reforma pensiilor magistraților reprezintă un regres semnificativ în statutul acestora, iar guvernul este acuzat de polarizarea opiniei publice împotriva magistraților, potrivit unui comunicat emis joi.
Sub justificarea reformei, tema regimului salarizării și a pensiilor magistraților a rămas în dezbaterea publică în mod repetat, nu doar prin proiecte legislative, ci și prin conferințe, comunicate și apariții media.
Judecătorii ÎCCJ acuză guvernul că a prezentat veniturile magistraților ca pe un privilegiu, ceea ce a afectat imaginea acestora.
Aceste demersuri ale puterii executive au avut ca scop prezentarea statutului magistraților ca un privilegiu, formulare des întâlnită în discuțiile despre remunerații, inclusiv salarii și pensii, alimentând o polarizare în societate, potrivit comunicatului de presă.
Înalta Curte consideră că afirmațiile guvernului despre eliminarea privilegiilor înseamnă, de fapt, slăbire deliberată a statutului judecătorilor și magistraților.
În realitate, nu se taie un beneficiu, ci se subminează independența justiției și echilibrul democrației, subliniază magistrații.
Reducerea semnificativă a garanțiilor statutare demotivează generațiile de magistrați aflate în activitate.
Proiectul, în forma sa actuală, pune în pericol independența justiției, avertizează Înalta Curte.
Scăderea severă a garanțiilor statutare demotivează generațiile actuale de magistrați, face profesia mai puțin atractivă pentru noile talente și, în final, subminează temelia statului de drept.
Înalta Curte susține pe deplin poziția Consiliului Superior al Magistraturii și reafirmă deschiderea la dialog cu celelalte puteri, subliniind că protejarea independenței judecătorilor nu reprezintă un privilegiu, ci o garanție fundamentală pentru cetățeni și pentru funcționarea democratică a statului.
Tot joi, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat printr-un comunicat oficial convocarea adunării generale a procurorilor și judecătorilor pentru 26-27 august 2025, pentru a-și exprima punctul de vedere asupra proiectului ce modifică pensiile magistraților.
Care sunt principalele modificări prevăzute în proiectul de reformă gândit de Guvernul Bolojan
Proiectul stabilește ca vârsta de pensionare a magistraților să fie cea standard din sistemul public, adică 65 de ani. De asemenea, pentru pensionare este necesară o vechime minimă de 35 de ani. În plus, cuantumul pensiei nu va depăși 70% din venitul net în luna anterioară pensionării.
În forma actuală, proiectul nu include judecătorii CCR, deoarece statutul acestora este reglementat printr-o lege separată, explică reprezentanții Guvernului.
Conform textului, reforma ar trebui să intre în vigoare la 1 octombrie 2025 odată cu adoptarea legii.
Magistrații vor putea în continuare să se pensioneze anticipat, dar condiția este să aibă 35 de ani vechime. Dacă depun cererea de pensionare doar pe baza vechimii, iar vârsta legală nu este îndeplinită, se aplică o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard.
Se prevede și o nouă etapă de creștere a vârstei de pensionare pentru magistrați, cu un ritm anual de aproximativ 1,5 ani până în 2036.
De asemenea, proiectul include norme tranzitorii pentru menținerea deciziilor de pensionare pentru magistrații care îndeplinesc condițiile până la 1 octombrie 2025, iar data intrării în vigoare a legii este specificată în text.
