Marea Caspică este în pericol de dispariție, iar o țară riverană indică Rusia drept responsabilă.
Scăderea bruscă a nivelului Mării Caspice afectează porturile, fluxul de petrol și poate lovi în mod dur populațiile de sturioni și foci, avertizează oficialii din Azerbaidjan. Caspicul, cel mai mare lac sărat din lume, ascunde rezerve importante de petrol și este înconjurat de cinci state producătoare de petrol și gaze: Azerbaidjan, Iran, Kazahstan, Rusia și Turkmenistan.
Rauf Hajiev, adjunctul ministrului azer al Mediului, subliniază că scăderea este evidentă de zeci de ani, dar ritmul în care se intensifică este în creștere. În ultimii cinci ani nivelul a scăzut cu 0,93 metri, în ultimul deceniu cu 1,5 metri, iar ritmul actual ar putea ajunge la 20–30 centimetri pe an.
Retragerea liniei de coastă modifică mediul, perturbează activitatea economică și creează noi provocări pentru dezvoltarea sustenabilă, a afirmat Hajiev, reprezentantul Azerbaidjanului într-un grup de lucru comun cu Rusia, ce s-a întrunit pentru prima dată în luna aprilie.
Chiar dacă relațiile dintre cele două țări sunt tensionate, un protocol semnat indică intenția grupului de lucru de a adopta în septembrie un program de monitorizare și soluționare a situației. Rusia susține că problema derivă din schimbările climatice, în timp ce Azerbaidjanul pune vina pe barajele de pe Volga, sursă de aproximativ 80% din apa care intră în Marea Caspică.
Hajiev a avertizat că scăderea nivelului apei afectează deja viețile oamenilor de pe coastă și activitatea portuară. În jur de 15 milioane de oameni locuiesc pe litoralul Mării Caspice, dintre care aproximativ 4 milioane pe coasta azeră.
Mediul și economia, afectate deopotrivă
Oficialul arată că vasele au dificultăți la intrarea și manevrarea în portul Baku, ceea ce reduce capacitatea de încărcare și crește costurile logistice. Fluxul de petrol și produse petroliere prin terminalul Dubendi, cel mai mare din apele azere, a scăzut la 810.000 de tone în prima jumătate a anului 2025, față de 880.000 în perioada similară a anului precedent, afirmă Eldar Salahov, directorul Portului Maritim Internațional Baku.
În 2024, peste 250.000 de metri cubi de aluviuni au fost dragate de la terminalul Dubendi pentru a facilita accesul navelor mari. În aprilie, șantierul naval din Baku a lansat o dragă nouă, Inginer Soltan Kazimov, ce va intra în curând în serviciu. Salahov estimează că acestă navă de dragare ar putea adânci fundul portului cu aproximativ 18 metri, menținând capacitatea.
În plus, retragerea apelor distruge zonele umede, lagunele și zonele cu stuf și amenință supraviețuirea unor specii marine. Cei mai afectați sunt sturionii, apreciați pentru caviarul lor, care sunt deja amenințați cu dispariția. Aceștia și-au pierdut până la 45% din habitatele de vară și toamnă și nu mai au acces la porțiunile tradiționale de înmulțire de pe râuri.
Focile din Caspică sunt, de asemenea, în pericol din cauza dispariției zonelor nordice înghețate ale litoralului, locuri de reproducere. La o scădere de 5 metri a nivelului mării, focile pot pierde până la 81% din locurile de reproducere, iar la scăderi mai mari riscul este aproape total, a concluzionat Hajiev.
