VIDEO: modul în care vor fi plătite pensiile private și impactul retragerii de 30% asupra sumei, afectată de impozite, plus ce se întâmplă dacă nu există moștenitori

Persoanele cu pensii private obligatorii (pilonul II) sau pensii private facultative (pilonul III) vor putea să își retragă la pensionare până la 30% din sumele acumulate, restul urmând să fie plătit lunar pe 8 ani sau să fie încasat ca o pensie viageră pe toată durata vieții, conform proiectului de lege aprobat de Guvern. Dan Armeanu, vicepreședinte al ASF, a detaliat toate scenariile după pensionare.

La încheierea ședinței Guvernului, Dan Armeanu, vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), responsabil de sectorul pensiilor private, a prezentat schimbările-cheie ale proiectului legii pensiilor private, o condiție necesară pentru aderarea României la OCDE.

Noul cadru se aplică tuturor pilonilor de pensii private: Pilonul II (pensii obligatorii administrate privat), Pilonul III (pensii private facultative) și Pilonul IV (pensii private ocupaționale).

„În cadrul ședinței au fost introduse două modificări la proiectul de lege: suma pe care o persoană o poate retrage la începutul perioadei a crescut de la 25% la 30%, iar perioada de plăți viitoare a fost scurtată de la 10 la 8 ani”, a declarat acesta.

Pierdere de aproximativ 12-13% din valoarea activului dacă se retrage 30%

„În cazul în care se decide retragerea a 30%, se vor aplica impozitele și contribuțiile aferente. Se plătește CASS de 10% pentru partea activului peste pragul de 3.000 de lei, după care se calculează impozitul pe câștigul de capital, din care se deduce pragul de 3.000 și valoarea CASS. În consecință, acest regim poate vedea o pierdere de aproximativ 12–13% din suma totală a activului. Acestea sunt taxele aferente”, a explicat Dan Armeanu.

Soluția indicată pentru a evita această pierdere este eșalonarea întregului acumulat în pensia privată pe 8 ani (prin plăți programate) sau pe durata de viață prin pensii viagere.

„Dacă valoarea pensiei este sub 3.000 de lei, iar plata este eșalonată pe o perioadă mai lungă, atunci nu se plătesc impozite. Astfel, avantajul eșalonării constă în economii fiscale și în beneficiile obținute din fructificarea sumelor pe perioada de eșalonare”, a precizat vicepreședintele ASF.

Ce bani poți lua dacă ai în cont 100.000 de lei

O explicație oficială despre cum s-ar plăti pensia în cazul unui activ de 100.000 de lei, dacă se retrage 30% din sumă.

„Dacă activul este suficient de mare, pentru 100.000 de lei, retragerea se poate face în primă fază cu 30.000 de lei, pentru care se plătesc toate taxele aferente. Restul de 70.000 de lei se transformă în plăți lunare de 1.281 de lei, iar dacă această plată lunară depășește pragul de 3.000 de lei se impozitează; dacă este sub acest prag, nu se plătește impozit”, a precizat Dan Armeanu.

Excepție: Îți pot retrage toți banii, doar dacă ai în cont sub 15.372 de lei

Legea stabilește un prag minim necesar pentru dobândirea unei pensii private, precum și condiția transferului activului personal către fondul de plată.

Pentru a primi o pensie privată lunară, activul personal trebuie să depășească pragul de 12 ori indemnizația socială (1.281 de lei) pentru pensionarii din sistemul public.

La 31 decembrie 2024, acest prag era stabilit la 15.372 de lei (12 x 1.281 lei).

Dacă suma acumulată este sub acest prag, administratorul va efectua plata directă, fie ca plată unică, fie sub formă de eșalonare pe maximum 12 luni.

Comision de 0,05% pe fondul de plată / Ce garanții există

După ieșirea la pensie, sumele din Pilonul II vor fi transferate într-un fond de plată ales de fiecare participant, cu încheierea unui contract de plată; în acel fond se aplică un comision de administrare asupra activului.

„În fondul de plată există un singur comision lunar de 0,05% aplicat la valoarea activului net. Transferul către fonduri de plată nu implică comision suplimentar. Fondurile de plată păstrează principiile Pilonului II, inclusiv garanția sumelor, dreptul de proprietate și dreptul la moștenire, care rămân valabile în fondul de plată”, a explicat Dan Armeanu.

Banii din fondul de plată sunt investiți. Randamente între 20% și 50%

Indiferent dacă alegi să retragi 30% din totalul pensiei private și să muți restul într-un fond de plată care să-ți plătească lunar timp de 8 ani sau sub formă de pensie viageră pe toată durata vieții, sumele transferate în fondul de plată vor fi investite pentru a genera câștig peste suma inițială.

„În comparație cu situația în care banii se află într-un cont nerestituabil și plățile vin fie în tranșe, fie pe 5 ani, în fondul de plată acești bani vor fi fructificați. Cu cât perioada de plată este mai lungă, cu atât randamentul estimat este mai mare, între 20% și 50%, în funcție de opțiunea aleasă pentru plată”, a explicat vicepreședintele ASF.

Toate sumele introduse în fondul de plată vor fi investite.

„Există o gamă de plasamente sigure, incluzând depozite, obligațiuni de stat și unele obligațiuni corporative cu risc redus.

Există o garanție că fondul poate restitui cel puțin valoarea inițială?

„Da, suma inițială este asigurată. Activul inițial reprezintă plafonul minim pe care trebuie să îl primești pe întreaga perioadă, la care se adaugă randamentul investițional”, a spus el.

Cum poți încasă pensia pe o perioadă de peste 8 ani

Vicepreședintele ASF a subliniat că legea permite plata eșalonată a pensiilor și pentru perioade mai lungi decât 8 ani, dacă fondurile din conturi sunt suficiente.

„Când proiectam legea, obiectivul a fost să funcționeze pentru un ciclu complet de 35 de ani, dar și pentru activele mai mici acumulate în această perioadă. Cei cu un ciclu complet vor avea suficiente fonduri pentru a eșalona plățile pe 8 ani sau pe o perioadă mai lungă, iar pensia minimă trebuie să fie de 240 de euro sau echivalentul a 1.281 de lei”, a explicat Dan Armeanu.

Ce se întâmplă cu banii de pensie dacă nu ai moștenitori

Sumele din pensia privată pot fi moștenite în funcție de tipul de plată ales – fondul de plată programat sau pensia viageră.

În plata programată pe 8 ani există posibilitatea de a transfera plata către urmași. La pensia viageră, condițiile variază în funcție de produsul ales: poate exista un produs unde plata se face imediat către un beneficiar ales sau către moștenitori la deces, sau alt produs care garantează plata pe o perioadă stabilită de timp, iar dacă se înregistrează decesul în intervalul respective, restul ajunge la urmăși.

Întrebat ce se întâmplă dacă o persoană cu plata programată pe 8 ani moare fără moșteni, Armeanu a declarat că în lipsa moștenitorilor banii rămân în fondul respectiv.

Ulterior, a precizat că, în această situație, banii rămân în contul fondului de pensie, iar dacă ulterior apare un moștenitor acesta poate solicita drepturi asupra banilor din cont.