De ce răcim mai frecvent în sezonul rece decât în alte perioade ale anului?
Majoritatea dintre noi am auzit recomandarea de a ne îmbrăca mai gros când ieșim afară în zile reci, pentru a evita răceala. De asemenea, ni s-a spus să nu ieșim imediat după o baie, deoarece ne putem îmbolnăvi. Într-adevăr, numărul cazurilor de răceală obișnuită crește considerabil în timpul iernii, însă cauza nu este doar frigul, conform unor specialiști citați de LiveScience.
Temperaturile scăzute nu sunt responsabile direct pentru răceală sau infecții respiratorii, ci agenții patogeni, dintre care sunt peste 200, cu rinovirusurile fiind cele mai frecvente. Aceste virusuri se transmit ușor de la o persoană la alta, fie prin aer, fie prin contactul cu suprafețe contaminate.
Un alt factor care contribuie la numărul crescut de răceli este timpul petrecut de oameni în interior pe durata iernii, în spații închise cu ventilare deficitară, crescând astfel șansele de contact cu cei infectați.
Care este mecanismul biologic ce favorizează răceala comună în sezonul rece?
Potrivit lui Dr. Benjamin Bleier de la Massachusetts Eye and Ear Center, celulele epiteliale din nas sunt prima barieră împotriva virusurilor aeriene. Aceste celule secreta vezicule extracelulare (EV) ca răspuns la infecțiile virale, ajutând la eliminarea particulelor virale înainte ca acestea să pătrundă în organism.
Aceste vezicule conțin microARN care împiedică replicarea materialului genetic al virusului, însă expunerea la temperaturi scăzute duce la probleme. De exemplu, la o scădere a temperaturii interioare a nasului de la 37 la 32 grade Celsius, virusurile își pot dubla capacitatea de replicare datorită scăderii eficienței celulelor epiteliale.
Importanța umidității aerului în prevenirea răcelilor
Dr. Bleier a evidențiat într-un studiu recent publicat în The Journal of Allergy and Clinical Immunology că umiditatea are un rol esențial în răspândirea virusurilor care cauzează răceala. Aerul rece din exterior are un conținut scăzut de vapori de apă, iar umiditatea insuficientă împiedică cilii nazali să funcționeze eficient pentru a elimina particulele virale.
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Yale, publicat în revista PNAS, a arătat că șoarecii de laborator au avut o capacitate drastic redusă de a lupta împotriva virusurilor gripale într-un mediu cu umiditate de doar 10-20%. Pe de altă parte, expunerea la un mediu cu umiditate de aproximativ 50% a îmbunătățit reacția lor.
Din motive neclare, celulele imunității respiratorii produc semnificativ mai puține proteine de tip interferon, care pot bloca replicarea virusurilor.
Aceste constatări sugerează că utilizarea măștilor faciale este benefică din două perspective, conchide Dr. Bleier. În primul rând, măștile reduc numărul de particule virale care pot ajunge în nas, iar în al doilea rând, ele ajută la menținerea unei temperaturi ridicate a aerului în apropierea feței, permițând celulelor nazale să funcționeze optim.
În ceea ce privește umiditatea din locuințe, specialiștii sugerează că pentru combaterea virusurilor și menținerea unui sistem respirator sănătos, un nivel optim ar fi între 40 și 60%.
