INTERVIU. Un istoric de renume explică dorința românilor de a avea un lider mesianic, insuficiența ordonanței trenuleț și natura efemeră a fericirii: „La un moment dat, trebuie să te uiți și în portofel”

Istoricul Bogdan Murgescu atrage atenția asupra disparităților economice din România, observând că Occidentul este accesibil doar pentru anumite regiuni, în timp ce Moldova și Oltenia se confruntă cu dificultăți severe, și subliniază problemele din educație într-un interviu în care discută despre opțiunile diasporei, rolul de lider mesianic pe care unii și-l doresc și nemulțumirile sociale existente.

• „Există un deficit și o tradiție îngrijorătoare a unor elite egoiste, care aleg salvările individuale în locul progresului colectiv.”
• „Lipsa prestigiu social generează neîncredere, de exemplu, Puterea își asumă mai mult decât este normal.”
• „Un lider mesianic nu va rezolva problemele rapid; avem nevoie de o evoluție economică pe termen lung.”
• „Problemele României nu se pot rezolva instantaneu, ca într-o conversație de tip Whatsapp.”

Bogdan Murgescu este un istoric și prorector la Universitatea din București, având cercetări în domeniul istoriei economice și sociale, al educației superioare și al regimurilor comuniste. Cartea sa „România și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010)” a fost multipremiată.

Inegalitățile în prosperitate: Moldova și sudul țării rămân în urmă față de București

În discuție despre actuala stare economică a României, Murgescu afirmă că deși România a evoluat pozitiv, distribuția acestor beneficii nu este uniformă, cu București-Ilfov având condiții mult mai favorabile în comparație cu alte regiuni.

„Am aspirat să ne apropiem de Occident. Dar, din păcate, progresele nu s-au împărțit egal în societate.”

„Mulțimile primesc pensii și salarii, dar nu există respect social. Aceasta generează neîncredere și o senzație de manipulare din partea Puterii.”

„Există un paradox: deși avem bani, nu există recunoaștere socială pentru munca depusă.”

„Se recompensează anumite domenii fără a ține cont de realitățile economice, iar deficitul bugetar devine alarmant.”

„Salariile și pensiile au crescut nu dintr-o creștere economică reală, ci din datorii externe.”

„Un analfabetism economic generalizat este vizibil atât la nivelul cetățeanului, cât și în rândul decidenților.”

„Ordonanța trenuleț, deși pare o soluție, nu rezolvă problemele fundamentale.”

Existența limitelor consumului

„În societatea consumistă actuală, trebuie să ne întrebăm care sunt limitele noastre. Există un moment când ne uităm în portofel și realizăm că nu mai avem resurse.”

„Fericirea de moment dispare rapid, iar dorințele cresc constant, fără a ține cont de posibilitățile reale.”

„Un lider mesianic nu va soluționa problemele noastre”

Murgescu nu crede în soluțiile messianice, subliniind că problemele economice necesită timp și muncă reală pentru a fi abordate. Guvernul României s-a angajat să reducă deficitul pe parcursul a șapte ani, dar nu se așteaptă ca aceasta să fie o sarcină ușoară.

„Ordonanța trenuleț nu este o soluție completă, ci doar un pas temporar.”

„Problema salariilor mari și a nemulțumirilor sociale derivă din inegalitățile din societate.”

„Într-o economie sănătoasă, ar trebui să existe responsabilitate socială și solidaritate.”

„Sistemul nostru este polarizat, influențat de grupuri de presiune și de populisme care creează dezechilibre.”

„Lipsa educației financiare va afecta România pe termen lung, necesitând o reformă radicală în educație.”

„Comparativ cu alte țări europene, România beneficiază de un sistem social insuficient care nu îngrijeşte cetățenii săi.”

„Pentru a oferi servicii publice de calitate, este necesară creșterea impozitelor.”

Mânia din Diaspora

Murgescu discută despre diaspora românească, descriind diversitatea ei și nemulțumirea față de inegalitățile sociale din România. Mulți români din străinătate își exprimă frustrarea prin vot.

„Diaspora este diversă și reflectă probleme care afectează România. Voturile de protest provenite din Diaspora demonstrează nevoia de schimbare.”

„Comunicarea simplificată pe rețelele sociale contribuie la percepția eronată că problemele sociale pot fi soluționate rapid.”

„În concluzie, România are nevoie de timp și de soluții bine gândite pentru a face față provocărilor economice și sociale.”