Deschiderea alegerilor din România stârnește îngrijorare în capitalele europene, la Washington, Kiev și Moscova
Duminică, cetățenii români vor avea ocazia să aleagă un nou președinte, la șase luni de la prima încercare care a fost marcată de scandaluri și confuzie.
Călin Georgescu, un candidat outsider cu viziuni radicale și mistice, a obținut prima poziție pe 24 noiembrie, însă rezultatul a fost anulat din cauza acuzatiilor de fraudă electorală și interferențe rusești.
Vicepreședintele american JD Vance a criticat România pentru această situație, generând o reacție puternică în sfera politică românească, ce depinde în mare parte de relațiile cu SUA. Georgescu nu va putea concura în alegerile de astăzi.
În cadrul acestor alegeri, se confruntă George Simion, naționalist și lider al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), cu trei candidați centriști: primarul popular al Bucureștiului, Nicușor Dan; Crin Antonescu, liberal și membru al coaliției de guvernare; și Elena Lasconi, independenta.
Pe buletinul de vot se află și alți șapte candidați. Dacă niciunul nu adună mai mult de 50% din voturi, va avea loc un tur de scrutin pe 18 mai între primii doi candidați.
Simion a declarat vineri că aceste alegeri nu se axează pe un candidat anume, ci pe fiecare român care a fost manipulat, ignorat și umilit, dar care continuă să creadă și să-și apere identitatea și drepturile.
Sondajele de opinie din România, adesea nesigure, sugerează că Simion ar putea câștiga astăzi, urmând să se confrunte cu Nicușor Dan sau Crin Antonescu în turul doi.
Rezultatul acestor alegeri este așteptat cu anxietate de capitalele europene, Washington, Kiev și Moscova, având în vedere că România reprezintă o rută crucială pentru livrările de armament și muniție către Ucraina. De asemenea, țara dispune de un scut antirachetă american la Deveselu și de trei baze aeriene importante pentru misiunile NATO.
Ucraina își exportă 70% din grânele sale prin apele teritoriale românești ale Mării Negre, către Istanbul. Marina română desfășoară operațiuni de deminare în aceste ape, în timp ce forțele aeriene române instrucțiș dacăi piloți ucraineni să piloteze avioanele F-16. Administrația anterioară a SUA își reevaluează angajamentele față de România, iar un acord de scutire de vize a fost anulat cu o zi înainte de alegeri.
Expertul în securitate George Scutaru a menționat că, dacă Simion devine președinte, România nu va mai avea suport în ajutoarele pentru Ucraina. Președinția conferă dreptul de veto asupra deciziilor, având un impact semnificativ asupra politicii de securitate, dar Scutaru are „optimism prudent” în privința unei posibile victorii a unui candidat centrist în turul doi.
Resentimentele publicului față de asistența financiară acordată refugiaților ucraineni au fost centrale în campania lui Simion, deși acesta respinge acuzele de a fi pro-rus.
O mare parte din românii din diaspora – aproximativ un milion de votanți înregistrați – au participat deja la vot, în special din Spania, Italia, Germania și Marea Britanie. Aceștia reprezintă o voce nevăzută în sondajele de opinie, dar ar putea influența semnificativ rezultatul final.
