VIDEOREPORTAJ Alegeri prezidențiale 2025. Cum este primită campania electorală în locul sfânt din România, unde a fost canonizat un sfânt, după ani de pelerinaje

În centrul Munților Retezat, lângă Mânăstirea Prislop, se află o comunitate dedicată valorilor credinței și tradiției ortodoxe. Membrii acestei comunități se unesc în jurul părintelui Arsenie Boca, recent canonizat ca sfânt în calendarul ortodox. Aceștia se află acum în fața unui nou scrutin electoral, ce va avea loc pe 4 mai, când românii vor vota în primul tur al alegerilor prezidențiale. La finalul unei campanii în care credința a fost un subiect frecvent, locuitorii din Silvașu de Sus își exprimă așteptările legate de acest proces electoral.

„Cei de sus au uitat de Cel de Sus”, afirmă o bătrână, grăbită de sunetul clopotelor, pe drumul spre Mănăstirea Prislop. Ne aflăm în satul Silvașu de Sus, județul Hunedoara, un punct central pentru numeroase pelerinaje ortodoxe din țară.

La Mănăstirea Prislop se găsește mormântul părintelui Arsenie Boca, canonizat de Biserica Ortodoxă. Considerat o personalitate proeminentă a ortodoxiei românești, mormântul său a devenit o destinație de pelerinaj importantă din 1989, anul decesului său.

„Partidele actuale ar trebui să creadă în bunul Dumnezeu”, continuă bătrâna de la poalele dealurilor, înainte de a porni, cu bastonul său, pe serpentinele de 3 kilometri spre mănăstire.

„Credința este singura șansă a României. Credința este tot ce ne-a mai rămas”, susține un alt bărbat din sat. Acesta va vota la alegerile din acest weekend având aceeași convingere cu care a votat și anul trecut.

Dorim să descoperim așteptările comunității locale de la viitorul președinte al României și să înțelegem cum percep campaniile electorale ale candidaților.

Comunitatea unită prin credință

În jurul Mănăstirii Prislop s-a format o comunitate solidară, unită prin credința în Dumnezeu. Deși mănăstirea atrage mii de vizitatori, infrastructura rămâne deficitară, iar serviciile publice sunt minime – mulți nu beneficiază de asfalt, apă sau canalizare, astfel că locuitorii se simt neglijați de autoritățile responsabile.

Pentru cei din jurul Prislopului, votul se percepe mai degrabă ca un gest de resemnare decât ca un act de încredere. Este o obligație morală într-un sistem în care nu se mai simt reprezentați.

La alegerile din noiembrie 2024, Marcel Ciolacu a obținut 21% la Hateg, localitatea asociată cu Silvașu de Sus. Pe locul doi s-a situat Călin Georgescu cu 20%, iar Elena Lasconi a avut 17%.

„Oamenii sunt dezamăgiți pentru că s-au petrecut evenimente care nu ar fi trebuit să aibă loc. De exemplu, am colaborat cu PNL-PSD la voturile anterioare, după care ne-am separat și am început să ne atacăm reciproc. Acum noi trebuie să reparăm aceste neînțelegeri, iar lumea devine dezamăgită”, afirmă primarul orașului Hațeg, liberalul Adrian Pușcaș.

El susține că oamenii ar trebui să înțeleagă că doar „stabilitatea” poate conduce la dezvoltarea comunității.

Evoluția Prislopului

Argumentul său este că proiectele pentru gaz, apă și canalizare sunt finanțate prin Programul național de investiții „Anghel Saligny”, în timp ce Uniunea Europeană oferă fonduri pentru energie verde, în condițiile în care noi încă avem probleme de infrastructură.

Pelerinajele din ultimele două decenii au favorizat dezvoltarea vizibilă a comunității. Localnicii, obișnuiți cu un ritm de viață liniștit, au găsit un sens în primirea celor care vin aici pentru alinare sau liniște.

În sat și împrejurimi au fost înființate pensiuni, restaurante și alte mici afaceri locale, precum tarabe cu flori, icoane din tablă și argint, cărți religioase și produse artizanale.

Într-un context în care comunitatea risca depopularea, turismul religios a dat o nouă direcție vieții locale. Chiar și în curtea mănăstirii există locuri unde se vând mir, calendare, brățări, broșuri și cărți, iar plata se poate face și cu cardul. „Se câștigă mulți bani aici”, subliniază o localnică. „Dar oamenii plătesc cu bucurie pentru că merită”, continuă ea.

Însă, succesul comerțului generat de credința vizitatorilor a deteriorat și mai mult relația dintre locuitori și conducători. „Cea mai mare virtute a cuiva este credința în Dumnezeu și mărturisirea acesteia”, spune un bărbat cu icoane pe bordul mașinii. „Dacă fiecare dintre noi ar asculta radio Trinitas, România s-ar schimba”, afirmă el. „Asigurați-vă că aceste cuvinte ajung și la cei de sus, pentru ca ei să înțeleagă viața de la nivelul de bază”, completează partenerul său de drum.

„Se schimbă ceva doar dacă au teamă de Dumnezeu”

Jurnaliștii nu au obținut permisiunea părintelui Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei, de a discuta cu oamenii din mănăstire, nici măcar în apropierea Paștelui. Totuși, am fost lăsați să explorăm, la fel ca oricare alt credincios, locul unde Arsenie Boca a petrecut ultimii săi ani.

După peste două decenii în care creștinii au venit aici pentru a depăși mai ușor problemele cotidiene, Mănăstirea Prislop s-a transformat într-un veritabil centru de spiritualitate.

Parcarea beneficiază de trei niveluri și există un loc special pentru autocare. De asemenea, mănăstirea colaborează cu un serviciu de pază.

Ierarhii din zonă au demarat o campanie de strângere de fonduri pentru construirea unei alte biserici chiar lângă cea existentă. La mormântul părintelui Arsenie, locul este decorat cu flori și lumânări.

„Soțul meu se află pe patul de moarte”, ne povestește o doamnă în drum spre locul de veci. De-a lungul anilor, sute de mii de oameni au venit să se roage la mormântul lui Arsenie Boca, sperând la o minune. „Se spune că a realizat fapte paranormale” și „Face minuni dumnezeiești”, afirmă localnicii din Silvașu de Sus despre acest fost monah.

Aceștia își doresc ca politicienii să le urmeze exemplul și să se apropie mai mult de valorile spirituale. „Nu știu dacă îi preocupă sincer aceste lucruri, deoarece ei provoacă tulburări în București pentru a obține doar beneficii personale”, declară o bătrână din sat. Percepția ei asupra acțiunilor politicienilor îi aduce mai degrabă confuzie: „Aici nu știm pe cine să alegem. Ei vin doar să facă poze, dar nu putem să discernem cine merită votul nostru”, continuă femeia. „Eu cred că se va schimba ceva doar dacă au teama de Dumnezeu”, adaugă un bărbat.

Într-o Românie în care încrederea în politicieni se erodează de la o alegere la alta, Prislopul devine nu doar un loc de rugăciune, ci și un simbol al distanței dintre cetățeni și conducători, oamenii având credință în miracole, dar nu mai au încredere în promisiuni.