O cetate străveche de 5.000 de ani a fost descoperită într-o pădure densă din Neamț, evidențiind sofisticarea societăților antice.

Tehnologia utilizată pentru a identifica cetatea a fost aplicată și la templele Maya din America Centrală, dar și în cazul complexelor de temple khmere din Asia de Sud-Est, conform informațiilor furnizate de Earth.com privind această descoperire din România.

Cetatea, ascunsă timp de 5.000 de ani sub vegetația deasă, a fost descoperită de cercetători în pădurile județului Neamț, cu ajutorul dronelor care folosesc tehnologia LiDAR (light detection and ranging). Această tehnologie emite impulsuri laser pentru a produce modele de teren cu o rezoluție înaltă.

Această descoperire semnificativă din Neamț oferă informații noi despre o perioadă crucială din istoria umanității, marcând tranziția de la Neolitic la Epoca Bronzului. Specialiștii estimează că cetatea a avut rolul unei structuri defensive în timpul unor schimbări sociale ce au avut loc înainte de începutul Epocii Bronzului, în jurul anului 3000 î.Hr.

Tehnologia oferă o viziune asupra societăților antice

Arheologul Vasile Diaconu, parte a Complexului Muzeal Județean Neamț și coordonator al cercetării, a subliniat importanța tehnologiei LiDAR, utilizată anterior și pentru templele Maya și complexele de temple khmere, în astfel de descoperiri.

În zona Neamț, scanările LiDAR au scos la iveală detalii remarcabile ale fortificației. Vasile Diaconu a afirmat: „Datorită tehnologiei moderne și prin scanările LiDAR, am reușit să obținem o imagine detaliată a unei fortificații vechi de aproape 5000 de ani.” El susține că aceste metode dezvăluie structuri care au rămas ascunse de secole.

Mulți istorici asociază sfârșitul Neoliticului cu inovațiile în agricultură și organizarea socială timpurie. Construirea unei zone fortificate într-un teren accidentat reflectă o viziune strategică care depășea nevoile de bază ale supraviețuirii.

Diferitele stiluri de ceramică, practicile funerare și organizarea așezărilor din acea epocă oferă informații despre tranziția treptată care a dus la formarea Epocii Bronzului. Astfel, fortificația din județul Neamț ar fi putut funcționa ca un nod comercial sau refugiu în perioade de tensiune regională.

„Scanările LiDAR au relevat faptul că majoritatea siturilor fortificate erau situate pe văi înalte, oferind o bună vizibilitate și erau protejate cu șanțuri și movile de pământ pentru a spori capacitatea defensivă”, a adăugat Diaconu.

Cetatea descoperită în România ar putea contribui la o mai bună înțelegere a identității locale, subliniind cum intervențiile umane au influențat aceste păduri cu milenii în urmă.

Păstrarea cunoștințelor antice

Arhivele arheologice sunt pline de exemple în care situri au fost pierdute din cauza lipsei de instrumente adecvate pentru identificare. Tehnologia modernă are capacitatea de a proteja rămășițele fragile ale civilizațiilor anterioare fără a provoca perturbări majore.

Specialiștii subliniază responsabilitățile etice asociate cu divulgarea locurilor recent identificate care dețin o valoare patrimoniu semnificativă. Măsurile de protecție trebuie să fie în echilibru cu interesul publicului de a descoperi trecutul.

Cercetătorii se așteaptă ca, odată cu avansarea instrumentelor de scanare și reducerea costurilor, să fie descoperite și alte situri ascunse.

Fiecare nouă descoperire poate extinde înțelegerea noastră asupra modului în care oamenii au reușit să supraviețuiească în condiții climatice sau peisagistice dificile.

Pe măsură ce tehnologia progresează, arheologia are potențialul de a conecta descoperiri care înainte păreau separate, îmbogățind astfel discuțiile despre originile structurii sociale, rețelele comerciale și practicile culturale.