„Sabotorii ruși operează în Europa pentru a influența alegerile” / „Toate agențiile europene de contraspionaj sunt mobilizate” – Informații importante despre România din partea Viginum, serviciul francez de supraveghere a ingerințelor digitale externe.

Sabotorii ruși, instruiți să acționeze împotriva alegerilor din Uniunea Europeană, au fost pregătiți în Balcani, avându-l ca responsabil pe un neonazist bulgar căutat de justiția franceză, implicat în vandalizarea Memorialului Shoah din Paris, conform site-ului Mediapart.
DGSI, agenția franceză de informații interne, a confirmat că în Franța se află sabotorii afiliați Kremlinului, afirmând jurnaliștii de la Mediapart într-un articol publicat sâmbătă, 3 mai. O sursă apropiată de caz a menționat că aceștia constituie „o amenințare reală pentru alegerile viitoare din Europa”.
Notele accesate de Mediapart dezvăluie că „administrația prezidențială rusă” nu se limitează doar la campaniile de dezinformare. În ultimele luni, au fost raportate operațiuni de ingerință „violente” în diverse țări cu alegeri.
Potrivit unui raport citat de Mediapart, „toate agențiile europene de contraspionaj sunt alertate și activ implicate”.
Serviciile de informații franceze sunt deosebit de interesate, având în vedere că „metodele de destabilizare utilizate în regiunile învecinate ar putea fi replicate de Rusia cu ocazia alegerilor noastre.”
Următoarea țintă anticipată de agențiile franceze este Polonia, și alegerile sale prezidențiale programate pe 18 mai și 1 iunie. De asemenea, atât Republica Moldova, cât și România sunt menționate în articol.
Amenințările cu bombă la secțiile de votare
„Înainte de alegerile prezidențiale din Moldova și referendumului din 2024, agențiile secrete din Moldova au avertizat omologii europeni despre riscurile unor amenințări false cu bombă la secțiile de votare din străinătate.”
În timpul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, pe 3 noiembrie, au fost raportate amenințări cu bombă la secțiile din regiunea pariziană, Bordeaux, Marsilia, precum și în Germania, Spania, Italia, România, Regatul Unit și Ucraina, conform Mediapart.
În România, o alertă a fost raportată la o secție din Brașov unde votau cetățeni moldoveni. Deși amenințările nu s-au dovedit a fi reale, acestea au perturbat desfășurarea procesului electoral în acele locuri.
Georgescu, Potra și expulzarea atașaților militari ai Rusiei la București
Conform raportului, Serviciul Român de Informații (SRI) a informat agențiile europene despre rezultatele investigațiilor sale legate de manevrele Kremlinului de afectare a alegerilor prezidențiale din România, programate pentru toamna anului 2024.
Raportul menționează că persoanele arestate în cazul lui Călin Georgescu „au avut contacte repetate cu agenți ai unei puteri străine, atât în România, cât și în Rusia”, iar doi dintre aceștia au călătorit la Moscova în ianuarie. De asemenea, ei „au căutat sprijin activ” de la reprezentanții ambasadei Rusiei la București, atașatul militar și adjunctul acestuia fiind expulzați.
De asemenea, se face referire la „Horațiu Potra, fost membru al Legiunii Străine Franceze, devenit mercenar în Africa”, care oferea securitate candidatului pro-rus Călin Georgescu, beneficiar al canalelor de influență coordonate de Kremlin, conform celor relatate de Mediapart.
Analiza Mediapart: Rușii vizează 30% din Parlamentul României pentru „suveraniști”
Un alt articol publicat pe 2 mai, menționat inițial în România de G4Media, analizează cum Viginum a sintetizat cazul României într-un raport.
Viginum sugerează că oficialii de la Kremlin au început pregătirile pentru acțiuni electorale în România de ceva vreme. Inițial, rușii au susținut-o pe Diana Șoșoacă, dar după interzicerea acesteia au orientat atenția către Călin Georgescu.
„Potrivit informațiilor disponibile, agențiile de informații românești au colectat dovezi care confirmă că strategia de ingerință „la scară largă” în alegerile prezidențiale a fost elaborată și demarată de Kremlin încă de la sfârșitul anului 2023. Scopul urmărit a fost acela de a asigura accesul unui „politician dintr-un partid suveranist” în turul al doilea și de a-i oferi cel puțin 30% din locurile din Parlament în alegerile legislative ulterioare (1 decembrie 2024).
„Aceste incertitudini împiedică identificarea unui sponsor pentru campania pro-Georgescu”
În cazul lui Georgescu, informațiile arată că autoritățile române au avut dificultăți în a descifra implicațiile. Viginum a evaluat datele furnizate de site-ul de investigații Snoop.
„Potrivit publicației românești Snoop, Partidul Național Liberal (PNL), proeuropean, la care aparține președintele demisionar Klaus Iohannis, a finanțat o campanie publicitară pe TikTok prin implicarea a 130 de influenceri prin intermediul platformei FameUp.”
„Ar putea partenerul de guvernământ să încerce să-l ajute pe Georgescu pentru a-i diminua pe alți candidați de extrema dreapta aflați în față în sondaje?”, se întreabă Mediapart.
„Conform concluziilor Viginum, aceste incertitudini complică identificarea unui sponsor din spatele campaniei pro-Georgescu”, adaugă jurnaliștii francezi.
Tactici de astroturfing pentru Georgescu
Georgescu a beneficiat de o campanie „sofisticată” de astroturfing (metodă de amplificare artificială a unui subiect pe rețelele sociale) pe TikTok, care i-a crescut popularitatea conform unui raport Viginum.
Numărul de abonați și vizualizările pe contul său s-au triplat în doar două săptămâni. Termeni asociați cu candidatul au devenit extrem de populari, cum ar fi #CalinGeorgescu, care a acumulat peste 73 de milioane de vizualizări în șapte zile. Rezultatele demonstrând eficiența acestui demers. Chiar dacă rețeaua socială TikTok este populară în România (aproape jumătate din populație o utilizează), aceasta are „doar” 9 milioane de utilizatori.
Interesul Rusiei de după anularea alegerilor
După anularea alegerilor, focalizarea s-a mutat pe decredibilizarea capacității de a organiza alegeri democratice.
„Rusia și susținătorii săi au răspândit pe rețelele sociale, „în mod masiv și coordonat”, un mesaj care acuză autoritățile române de „lovitură de stat”, anumite publicații fiind însoțite de fotomontaje în care apar tancuri în orașele românești, denunțând „sfârșitul democrației” și implicarea NATO și a Statelor Unite în complot”, conform surselor franceze.
„Acest mesaj, deși fără excese, a fost preluat dincolo de extrema dreaptă și a pătruns în toate straturile societății civile. Viginum a concluzionat că „unul dintre principalele prejudicii cauzate de această campanie de manipulare a fost erodarea încrederii alegătorilor în fiabilitatea proceselor electorale”.