Visa Waiver: Realități asupra unor grupuri infracționale românești, implicate în trafic de persoane la granița SUA

Visa Waiver: Realități asupra unor grupuri infracționale românești, implicate în trafic de persoane la granița SUA
Imigranți trecând prin bobine de sârmă ghimpată în timp ce traversează frontiera dintre Statele Unite și Mexic, pe 13 martie 2024, în El Paso, Texas. Sursă foto: John Moore JOHN MOORE / Getty images / Profimedia

De-a lungul anilor, autoritățile din România au gestionat cu superficialitate cazurile liderilor de bande care operau prin trafic de persoane la granița dintre Mexic și SUA, falsificând documente și realizând profituri substanțiale. Aceasta este o narativă importantă, parte a contextului Visa Waiver, a cărei amploare este greu de ignorat.

Reacția Ambasadei SUA de sâmbătă aduce claritate asupra situației. După retragerea României din programul Visa Waiver, unde erau acceptați ca a 43-a țară, reprezentanții diplomatice au transmis un mesaj pe X.

Anunț crucial înainte de alegeri

„Suntem deciși să combatem imigrația ilegală și să îmbunătățim securitatea granițelor Americii”, este declarația secretarului de stat Marco Rubio, menționată de ambasadă. Deși Rubio nu a făcut referire directă la România, mesajul său rezonează cu situația actuală.

Teoretic, România a respectat standardele minime de respingeri pentru ca SUA să elimine vizele pentru români. A fost acest proces sprijinit politic de administrația Biden? Cu siguranță. A existat un motiv politic pentru refuzul administrației Trump? Argumentele se aliniază. Anunțul a avut loc cu doar două zile înainte de alegeri, având un impact puternic.

Cu toate acestea, trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru situația prezentă.

Limitările vizelor pentru SUA ne afectează, dar o problemă majoră rămâne criminalitatea din România, având legături directe cu activitățile clanurilor românești din SUA.

Peste 4.000 de români prinși la granița Mexic – SUA

Bandele românești specializate în trafic de persoane s-au consolidat în Mexic și sudul Statelor Unite în ultimul deceniu. O statistică din 2019 a Homeland Security arată că 4.190 de cetățeni români au fost prinși la granița Mexic – SUA în perioada de cinci ani. Aceste cifre reflectă doar cazurile detectate, numărul real fiind probabil mult mai mare.

Cei mai mulți români care au fost reținuți la granița SUA nu au acționat de capul lor. Mulți dintre ei sunt femei, bărbați și copii traficați, adesea vulnerabili, care sunt transportați de rețele infracționale, în special din zona Craiovei, către Mexic și ulterior în SUA.

În 2019, o investigație desfășurată cu colegii de la Libertatea a dezvăluit că numărul migranților români prinși la granița SUA era de două ori mai mare decât al cubanezilor.

Această situație nu se datorează faptului că femei din satele din Oltenia cumpără bilete pentru a călători spre SUA, ci există rețele care beneficiază de sprijin din partea instituțiilor din România.

Sume imense trimise din SUA

Dosarele din justiția română conțin informații surprinzătoare. Liderii de clan din SUA au transferat sume uriașe în România. DIICOT a confiscat un transport de 250.000 de dolari trimis de bandele românești.

Traficanții erau adesea eliberați în România. Procesele lor se desfășurau lent, chiar și în prezența probelor trimise de FBI. Aceștia primeau pedepse cu suspendare și reîncepuseră activitatea.

Traficul de persoane este adesea menționat în rapoartele Departamentului de Stat al SUA referitoare la România. Autoritățile române erau conștiente de această situație. Exploatarea cetățenilor români de către rețelele infracționale continuă.

„Se crede că persoanele traficate în Statele Unite de aceste rețele sunt obligate să-și achite datoriile prin comiterea de infracțiuni, plătind astfel membrii de rang înalt ai grupului infracțional”, afirmă un raport al Poliției de Frontieră din SUA.

Implicarea unui judecător din San Diego

Grupurile legate de traficul de persoane se ocupă și cu fraudarea sistemelor informatice, falsificarea de carduri și spargerea bancomatelor. Cei traficați erau adesea trimiși să cerșească și să comită furturi, primind de multe ori carduri falsificate.

Liderii din România au acumulat suficiente resurse pentru a-și extinde rețelele și a colabora cu alte grupări influente din SUA. O stenogramă din dosarul rețelei Sărdaru ilustrează cum traficanții discutau despre intervenția necesară asupra unui judecător din San Diego, pe care îl considerau accesibil prin intermediul unui traficant de origine mexicană.

Grupările românești din SUA căutau să obțină eliberarea temporară a migranților prin intermediul instanțelor locale, fără a solicita azil. După obținerea eliberării, migranții dispăreau, fiind răspândiți acolo unde erau direcționați de clanuri.

Această situație a fost vizată de administrația Trump, care dorea să împiedice procesarea în libertate a cazurilor migranților prinși în mod ilegal.

Infracționalitatea din SUA are un impact și asupra României. Rudele celor traficați sunt adesea supuse presiunilor, șantajului sau, în unele cazuri, violenței, pentru a achita datoriile.

De asemenea, banii proveniți din activități ilegale în SUA contribuie la creșterea criminalității în România, alimentând problema justiției și punând presiune asupra sistemului legal. Aceasta depășește miza Visa Waiver.

Recomandari
Show Cookie Preferences