Avuția Națiunilor: România avansează 4 poziții până pe locul 29. „Creșterea în Europa provine din țări precum Polonia, România, Cehia și Croația”, afirmă autorii unui raport

Ediția din acest an a Indicelui Avuției Națiunilor (INN) este semnificativă. La prima publicare a acestui indice, în urmă cu câțiva ani, s-au comparat anii 2015 și 2021. „Ediția din 2025 a Indicelui Avuției Națiunilor ne oferă ocazia de a evalua schimbările din țările analizate în ultimul deceniu”, menționează autorii raportului.

Institutul de Antreprenoriat din Varșovia a lansat a cincea ediție a Indicelui Avuției Națiunilor, care evaluează printre altele calitatea cheltuielilor publice, alături de PIB și alte aspecte. Studiul include și țări din Uniunea Europeană și OCDE.

Pe podiumul acestui indice se află Irlanda, Elveția și Norvegia, care în acest an au depășit Statele Unite.

Când discutăm despre dezvoltarea națiunilor, ne concentrăm adesea asupra Produsului Național Brut. Cei care contestă acest lucru și consideră că dezvoltarea nu se rezumă doar la creștere, sugerează utilizarea altor indici, cum ar fi Indicele Dezvoltării Umane sau Raportul Fericirii Mondiale.

Indicele, realizat de economistul Karol Zdybel, oferă o viziune extinsă asupra conceptului de dezvoltare. Astfel, se analizează atât dinamica cheltuielilor private pe cap de locuitor, cât și calitatea cheltuielilor publice pe 8 categorii (apărare, securitate, infrastructură, educație superioară, sănătate, mediu) și alți indicatori ce reflectă calitatea democrațiilor.

Intervalul 2015-prezent poate fi împărțit în trei etape distincte. Până la începutul anului 2020, Polonia a experimentat o creștere economică rapidă, în timp ce alte economii europene se dezvoltau, dar la un ritm considerabil mai lent, conform documentului.

Perioada 2020-2022 a fost marcată de criza pandemică globală, ce a cauzat recesiuni variate în numeroase țări.

A treia etapă, în care ne aflăm actualmente, nu se confruntă cu o criză singulară, ci se bazează pe multiple probleme persistente, precum efectele războiului din Ucraina asupra lanțurilor de aprovizionare, creșterea prețurilor la energie, inflația și protecționismul comercial al Statelor Unite; unele dintre aceste provocări sunt temporare, iar altele, de durată.

Un aspect surprinzător este că, în ultimii ani, Statele Unite s-au dovedit mai rezistente la turbulențele economice comparativ cu Europa, potrivit autorilor raportului. Această observație a fost subliniată recent de analiști economici.

America depășește Europa, conform unor indicatori precum PIB-ul pe cap de locuitor și evoluția sectorilor economici moderne. Chiar și în anii '90, venitul național per cetățean din Germania era comparabil cu cel din SUA; astăzi, economiile de vârf din Europa sunt semnificativ mai slab performante comparativ cu cele americane.

Stagnarea economică europeană este evidentă și în cadrul WNI. Statele Unite au obținut un scor de 110,0 în ediția curentă - o creștere modestă de 0,3 puncte față de anul precedent. De la debutul acestuia în clasamentul WNI, SUA au avansat constant.

Pe de altă parte, Europa de Vest nu a reușit să-și îmbunătățească scorul în ultimul an, cu Germania (92 de puncte), Austria (94,2 - o scădere de 2,2 puncte de la 2024), Danemarca (103,4 - o scădere de 0,4 puncte) și Regatul Unit (81,2 - o scădere de 4,2 puncte) în aceeași situație. Indicele mediu WNI al țărilor din Uniunea Europeană s-a stabilizat în jurul valorii de 75 de puncte în 2021.

Deși se observă o ușoară creștere la nivelul Uniunii, această îmbunătățire este generată de țările din Europa Centrală, inclusiv Polonia, România, Republica Cehă și Croația.

În timp ce, majoritatea țărilor dezvoltate din Europa continuă să se recupereze de pe urma efectelor pandemiei de covid-19, sub indicele WNI din 2021 se află, pe lângă Austria, Belgia, Germania, Spania, Franța, Finlanda, precum și Republica Cehă și Estonia, care se confruntă cu decline recent.