INTERVIU Cum ne influențează politicienii gândirea? „Analizați-vă reacțiile la mesajele candidaților”

Ce impact pot avea mesajele transmise în campaniile electorale asupra creierului nostru? Viorica Marian, o renumită psiholingvistă din SUA, a cărei cercetări au fost traduse în Europa, China și Japonia, explorează modul în care mesajele electorale ne stimulează creierul. În plus, ea oferă sfaturi despre cum ne putem proteja de discursurile manipulative.

• Născută la Chișinău, Viorica Marian a emigrat în SUA în 1989. Este profesor la Catedra Ralph și Jean Sundin și predă științe și tulburări ale comunicării la Universitatea Northwestern, unde conduce un laborator de cercetare dedicat bilingvismului și psiholingvisticii. A primit multiple distincții, inclusiv Premiul John P. McGovern pentru științe comportamentale și premiul Clarence Simon pentru activitatea de predare și mentorat.
• De asemenea, Viorica Marian a publicat volumul „Puterea limbajului” la editura Humanitas, care analizează mecanismele prin care funcționează creierul persoanelor care vorbesc mai multe limbi, precum și rolul limbajului în neuronii noștri. Lucrarea a fost tradusă în mai multe limbi europene, precum și în chineză și japoneză.
• Recent, ea a împărtășit câteva din cercetările sale la conferințele Humanitas „Despre lumea în care trăim”, desfășurate pe scena Ateneului Român.

„Limbajul pe care îl utilizăm are un impact semnificativ asupra modelării societății. Cuvintele pe care le auzim ne influențează percepțiile și alegerile”, susține Viorica Marian, într-un interviu pentru cititori, explicând cum a studiat modul în care oamenii procesează limbajul prescris și oral în ultimii trei decenii.

Ea subliniază că repetarea unui mesaj, chiar și când acesta pare improbabil, poate determina creierul să-l accepte. Astfel, se formează „autostrăzi neuronale” care facilitează acceptarea unor idei cu care, în mod normal, ne-am opune.

„Chiar și un mesaj inițial ridicol poate fi acceptat prin repetiție”

– În manuscrisul dumneavoastră, susțineți că mesajele pe care le primim zilnic ne influențează atitudinile. Ce efect au campaniile politice? Viorica Marian: Limbajul are o forță considerabilă nu doar în ceea ce privește creierul, ci și în modelarea societății și a mișcărilor sociale. Toți suntem conștienți că politicienii angajează experți pentru a descoperi cuvintele și expresiile care evocă anumite emoții, generând astfel mișcări sociale. Limbajul are această capacitate remarcabilă. Stimulerile sunt base pe sondaje, iar politicianii își ajustează mesajele în funcție de rezultate.

Aceasta creează, însă, o dificultate în a separa mesajul de contextul în care este livrat. Persoanele care pot manipula eficient limbajul pot lăsa impresia că au intenții bune, având abilități oratorice remarcabile. Există cercetări care sugerează că persoanele fluente în mai multe limbi sunt mai puțin susceptibile la manipulare verbală, deoarece sunt mai conștiente de nuanțele din discurs.

„Repetiția influențează acceptarea unui mesaj, un principiu bine documentat”

– Puteți oferi un exemplu de manipulare? – Există multe tehnici de manipulare în limbaj, ce ne influențează gândirea. De exemplu, în politică, mesajele sunt repetate adesea, iar acest lucru determină oamenii să le adopte. Chiar și când pare absurd la prima vedere, repetiția are un impact crucial asupra acceptării mesajului.

– Aceasta pare a oglindi metoda lui Goebbels… – Atunci se baza pe teorie, dar acum dispunem de dovezi experimentale. Activitatea cerebrală se schimbă în urma repetiției unui mesaj. De asemenea, există cuvinte-cheie care, folosite strategic, pot redirecționa gândurile. Poți pronunța 100 de cuvinte, din care doar unul este semnificativ. De exemplu, pronunțarea cuvântului „cancer” poate diminua impactul celorlalte termeni și să ghideze conversația într-o altă direcție.

„Mesajele simple sunt mai accesibile pentru publicul larg”

– Cum se aplică acestea în campanii electorale? – Împărtășesc un experiment pe care l-am realizat cu fiul meu în vârstă de doi ani. Întrebându-l: „Cât e 4-2?”, el răspundea „2”. Apoi am continuat cu „9 împărțit la 3?” și a răspuns „3.” „Care e capitala SUA, New York sau Washington?” El a răspuns „Washington”. Răspunsul corect apare mereu la final, iar copiii au tendința de a repeta ultimele cuvinte. Când știi această dinamică, poți construi întrebările în mod strategic astfel încât să obții răspunsul dorit. Același principiu se aplică și adulților! Structurarea informației poate influența reacțiile acestora la informații, cum ar fi utilizarea „operațiunii militare speciale” în loc de „război”.

Alt exemplu ar fi interpretarea unei poezii. Poeții scriu în stiluri diferite: unii creează opere accesibile, în timp ce altele necesită o educație avansată pentru a fi înțelese. Același lucru se aplică discursurilor politice, unde cele mai simple mesaje rezonează cu un public mai larg, de aceea politicienii aleg un limbaj simplu pentru a se asigura că mesajul lor este bine înțeles.

Un alt aspect semnificativ: în volumul meu discut despre despre cum credem că trăim într-o realitate comună, dar percepția noastră diferă în funcție de limba pe care o vorbim și de experiențele pe care le avem. De exemplu, fiecare simte dorul sau dragostea diferit; la fel este și cu modul în care percepem realitatea.

„Există riscuri în a cădea într-o capcană a conștiinței”

– Ce soluții există? – Conceptul de meta-conștientizare, adică abilitatea de a reflecta asupra propriilor gânduri, este esențial. Este important să ne autoevaluăm reacțiile la mesajele politice. De ce mi-a provocat acest mesaj o astfel de reacție? O întrebare simplă, dar rămânem adesea prea ocupați pentru a răspunde, iar atenția noastră este dispersată, mai ales datorită rețelelor sociale.

Dacă nu analizăm și avem o reacție emoțională sau intelectuală, sinapsele se activează, iar repetarea face ca aceste conexiuni să devină mai puternice. În neuroștiință se spune că neuronii care se activează simultan se conectează. Așadar, când neuronii se activează frecvent, devin preferați față de ceilalți.

– Astfel, cea mai înțeleaptă alegere e să reflectăm asupra deciziilor noastre în loc să ne documentăm despre politică? – În special acum, rețelele sociale sunt reglate de algoritmi care pot deveni capcane. Dacă petreci timp pe o anumită temă, algoritmul îți va oferi conținut similar, menținându-ți atenția, iar acest lucru poate crea un cerc vicios.

În SUA, există site-uri care agregă știri oferind perspective ideologice variate. Același eveniment este abordat diferit de diferite orientări politice. Dat fiind faptul că petrecem numeroase ore pe telefon, ar trebui să fim mai conștienți de ceea ce consumăm pentru a nu ne afla într-o capcană a conștiinței colective. Aici, părinții și copiii nu comunică din cauza diferențelor de opinie politică. Uneori cuplurile se despart din cauza incapacității de a găsi un limbaj comun privind problemele politice. Sociopolitica este extrem de fragmentată. Politicienii nu doresc neapărat armonie socială; ar fi naiv să credem asta, unii doar doresc să câștige cu orice cost.

Este crucial să punem accent pe dialogul public. Astăzi, rareori interacționăm cu persoane care au opinii diferite de ale noastre. Atunci când întâlnim o astfel de persoană, tindem să o respingem. Nu căutăm să înțelegem, ci etichetăm persoana ca fiind neinformată sau elitistă, fără contact real. Această distanțare nu face decât să creeze divizare, un aspect ce le servește politicienilor care prosperă în condiții de conflict.”}]} exhaustive jsonify needed? replace ins reformat 1-10 based on 1-10 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1} 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1%timeout assistant iseks ancellor っと be ええ す うと be いかあえるのだed to n<|vq_13006|>{