Motivul pentru care România are cele mai slabe rezultate din UE în reciclarea deșeurilor municipale: Exemplul orașului europen cu „Waste Watchers” și amenzi considerabile

România suportă anual cheltuieli de 200 de milioane de euro pentru plasticul nereciclat și se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește proporția deșeurilor municipale reciclate. Spre comparație, cehii reciclează de trei ori mai mult, iar austriecii de cinci ori, având în Viena campanii publicitare extensive și servicii de informare în 17 limbi, precum și un sistem de „Waste Watchers” care a aplicat peste 12.000 de amenzi pentru depozitarea ilegală a deșeurilor.

Țara noastră reciclează doar 12% din deșeurile municipale, deși norma stabilită la nivelul UE este de 55%. Deși generăm cele mai puține deșeuri municipale din UE, cu 303 kg pe cap de locuitor comparativ cu media europeană de 511 kg, rata reciclării este în scădere față de anul 2010, conform Agenției Europene de Mediu.

Germania duce față de România un avantaj considerabil, având o rată de reciclare a deșeurilor municipale de 69%. Alte state europene care depășesc 50% în reciclare sunt Austria, Slovenia, Olanda, Belgia, Luxembourg, Italia, Elveția și Letonia.

Alte patru state UE au rate scăzute de reciclare: Malta, Cipru și Grecia.

Conform legislației europene, statele membre trebuie să implementeze sisteme eficiente de colectare a diverselor tipuri de deșeuri. Începând cu anul 2025, toate țările trebuie să recicleze ori să pregătească pentru reutilizare cel puțin 55% din deșeurile municipale.

Mai mult, sunt impuse cerințe specifice, precum reciclarea a 65% din deșeurile de ambalaje și a 65% din produsele electronice. Totuși, datele recente din 2022 relevă un progres inegal între diferitele state membre.

Multe persoane din România nu separă corect deșeurile sau nu dispun de acces la infrastructura necesară pentru reciclare.

Plătim anual 200 de milioane de euro „taxă pe plastic”

Comisia Europeană a deschis în ultimi ani mai multe proceduri de infringement împotriva României pentru diverse neconformități de mediu, evidențiind gravitatea situației.

România se află într-o situație nefavorabilă în ceea ce privește reciclarea plasticului, cu un cost total de un miliard de euro pentru plasticul nereciclat, conform ministrului Mediului, Mircea Fechet.

„În condițiile economice actuale, miliardul de euro pe care România nu ar fi trebuit să-l cheltuie este o pierdere semnificativă, care ar fi putut contribui la deficit și la investiții”, a precizat Fechet.

În anul 2021, Comisia Europeană a instituit așa-numita „taxă pe plastic”, oficial cunoscută sub denumirea Contribuția Națională pentru Plastic (NPC). Regulamentele prevăd că suma anuală se calculează pe baza cantităților prognozate de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate.

Un aspect pozitiv este lansarea sistemului de garanție pentru reciclarea ambalajelor de tip PET, sticle și doze metalice, care a fost implementat la sfârșitul anului 2023. Sistemul a avut un impact pozitiv, cu peste 3 miliarde de ambalaje returnate în primul an, iar în 2024 se estimează returnarea a șase miliarde.

Eco-insulele digitale din Oradea

Începând din toamna anului 2024, Oradea va beneficia de „eco-insule digitale” pentru colectarea deșeurilor. Aceste insule sunt accesibile prin carduri magnetice sau aplicații mobile, iar zece puncte sunt deja operaționale, fiecare având câte cinci containere care se deschid prin metode digitale.

Cehia se confruntă și ea cu „taxa pe plastic”

În 2022, Cehia a generat 5,8 milioane de tone de deșeuri municipale, cu o medie de 553 kg de deșeuri pe locuitor. Aproximativ 45% din deșeuri au ajuns în gropile de gunoi, în timp ce 41% au fost reciclate.

Municipalitățile cehe sunt obligate să atingă o rată de sortare de 60% pentru deșeurile reciclabile începând din 2025, această proporție trebuind să ajungă la 65% până în 2030.

Din 2025, conform planului european, 55% din deșeurile municipale trebuie reciclate și reutilizate, un obiectiv pe care Cehia nu l-a atins încă, deși aveau progrese în direcția îmbunătățirii ratelor de reciclare.

Cehia a adoptat o nouă Lege a Deșeurilor, care prevede o creștere graduală a taxei pentru depozitarea deșeurilor recuperabile, de la 500 coroane pe tonă la 1.850 coroane până în 2029.

Țara plătește, de asemenea, sume considerabile pentru reciclarea insuficientă a plasticului, fiind penalizată cu cinci miliarde de coroane între 2021 și 2023 pentru plasticul nereciclat.

Totuși, rata de reciclare a plasticului este în creștere, iar problema principală rămâne lipsa linilor moderne de sortare, care duce la o cantitate mare de deșeuri ajungând în gropile de gunoi.

Cehia nu dispune încă de sistemul de garanție pentru ambalajele returnabile

Se dezbate în prezent introducerea unui sistem de garanție pentru ambalajele returnabile, care ar putea îmbunătăți reciclarea. Modificările legislative prevăd ca garanția pentru sticlele PET să intre în vigoare la mijlocul anului 2025, cu un sistem logistic simplificat pentru toate părțile implicate.

Municipalitățile care nu ating obiectivul de 60% deșeuri sortate riscă amenzi semnificative, iar companiile mari pot fi sancționate pentru neîndeplinirea obligațiilor de reciclare.

Depozitarea deșeurilor în afara containerelor de colectare este o infracțiune, cu amenzi de până la 50.000 de coroane pentru persoane fizice și sancțiuni și mai mari pentru companii, deși cetățenii sunt rar penalizați.

Austria, un exemplu de bună practică în reciclare

În Austria, peste 62% din deșeurile municipale au fost reciclate în 2022, respectând standardele europene.

Agenția Federală de Mediu a dezvoltat concepte pentru municipalități, care vizează reducerea cantităților de deșeuri. Un exemplu este înlocuirea produselor de unică folosință cu alternative reutilizabile.

În Austria, aproximativ 680 de milioane de ambalaje de unică folosință sunt utilizate anual pentru produse destinate consumului rapid, precum și 600 de milioane de pahare de băuturi de unică folosință.

De la începutul acestui an, Austria a introdus un sistem de garanție de 25 de cenți pentru sticlele de bunuri de unică folosință și dozele de aluminiu, cu obiectivul de a recicla 2,2 miliarde de ambalaje anual până în 2027.

Campanii de informare în diverse limbi în Austria

În Austria, sunt impuse penalități pentru eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor, iar amenzile variază semnificativ, până la 40.000 de euro, în funcție de gravitate.

Pentru a spori eficiența separării deșeurilor în Viena, sunt desfășurate campanii publicitare și servicii de informare în 17 limbi, iar „Waste Watchers” monitorizează și impun măsuri stricte pentru combaterea aruncării ilegale a deșeurilor.