Moțiunea de cenzură în domeniul Sănătății: Opoziția solicită anularea reglementării care transferă costurile reinternărilor din spitalele private către sistemul public și oprește majorarea taxei clawback.

În plenul Parlamentului, opoziția formată din AUR, POT și SOS România cere renunțarea la câteva măsuri din pachetul pe care Executivul și-a asumat răspunderea. Printre ele se numără restricționarea investigațiilor avansate pentru pacienții cronici și obligativitatea ca spitalele private să acopere costurile reinternărilor în spitalele de stat, precum și creșterea taxei clawback pentru producători și distribuitori.

• Opoziția compusă din AUR, POT și SOS România a înregistrat patru moțiuni de cenzură, câte una pentru fiecare dintre proiectele de lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, cu excepția celui referitor la pensiile magistraților.

Textul moțiunii, intitulat Demisia guvernului Bolojan – soluția optimă pentru sănătate, susține că pachetul guvernamental este prezentat ca reformă necesară, dar o analiză mai atentă relevă măsuri de austeritate mascate de un discurs axat pe grijă pentru pacient și respect pentru medici.

Aceste măsuri nu reprezintă o reformă reală, ci o ajustare bugetară severă și nedreaptă, care subminează stabilitatea sistemului și agravează vulnerabilitățile structurale existente.

Limitări ale investigațiilor avansate finanțate prin regimul Monitor.

Pachetul sanitar prevede decontarea unei singure investigații de înaltă performanță pe an pentru pacienții cronici în regimul Monitor, cum ar fi CT sau RMN. Aceste investigații primesc prioritate în sistem și pot fi efectuate rapid, chiar și după atingerea plafonului lunar stabilit de CNAS, conform cadrului legal.

Însă pachetul guvernamental permite pacienților cronici să efectueze mai multe investigații de înaltă performanță pe parcursul unui an, dar nu în regimul Monitor, iar în aceste situații timpii de așteptare sunt mai mari.

Semnatarii susțin că bolile cronice, în special oncologice, cardiovasculare și neurologice, necesită monitorizare repetată prin investigații specifice; evaluarea periodică este indispensabilă pentru prevenirea complicațiilor și ajustarea tratamentului.

Ei avertizează că plafonarea la o investigație de înaltă performanță pe an în regimul Monitor nu generează economii reale, ci impune costuri suplimentare prin spitalizări frecvente și tratamente complexe.

Creșterea taxei clawback, criticată.

Guvernul a decis să majoreze taxa clawback cu 0,6 puncte procentuale pentru medicamentele generice și cu 1,7 puncte procentuale pentru cele inovatoare. În prezent, clawback-ul reprezintă 15% din prețul de producție pentru generice și 25% pentru produsele inovatoare.

Clawback-ul este o obligație de plată trimestrală pentru producătorii și distribuitorii de medicamente autorizați să pună medicamente pe piață.

Semnatarii avertizează că majorarea taxei va face ca unele medicamente generice accesibile să devină nerentabile, ceea ce ar putea să scoată aceste produse de pe piață.

Consecința, potrivit opoziției, este că persoanele cu venituri mici, în special pensionarii și bolnavii cronici, vor rămâne fără tratamente la prețuri accesibile.

Opoziția, nemulțumită că medicii de familie vor primi mai mulți bani pentru serviciile acordate și mai puțin pentru lista de pacienți.

În prezent, medicii de familie primesc 35% din fondurile decontate lunar de CNAS pentru lista de pacienți (per capita), iar 65% pentru serviciile medicale acordate.

Conform noii prevederi, suma automată dedicată listei de pacienți scade la 20% din fondul lunar decontabil de CNAS, în timp ce restul de 80% este orientat către plata serviciilor realizate.

Măsura a stârnit nemulțumire în rândul opoziției, care susține că, în multe cazuri, cheltuielile operaționale (chiriile, utilitățile, personalul auxiliar) riscă să nu mai poată fi acoperite, ceea ce poate duce la închiderea multor cabinete.

Specialiștii din medicina de familie cu experiență riscă să iasă din contractele cu CNAS sau să aleagă să profeseze în străinătate, avertizează semnatarii.

Măsura ca medicii din secții să acorde consultatii și în policlinică nu are fundament practic.

Opoziția critică obligația ca specialiștii din spitale să efectueze o oră pe zi de consultații în ambulatoriul spitalului; fără resurse suplimentare, această măsură fragmentează programul și limitează timpul pentru alte activități.

Ministerul Sănătății a propus sancțiuni pentru nerespectarea regulei: avertisment scris la prima abatere și amendă de 20.000 de lei începând cu a doua abatere.

Regula ca spitalele private să plătească pentru reinternările pacienților în sistemul de stat poate genera litigii.

Guvernul a stabilit ca spitalele private să suporte costurile reinternărilor în termen de 48 de ore într-un spital de stat; opoziția susține că aplicarea este dificilă din cauza lipsei unor criterii obiective pentru stabilirea responsabilității.

Conform parlamentarilor AUR, POT și SOS România, această măsură va genera litigii și va descuraja spitalele private să preia cazuri complexe, limitând opțiunile de tratament pentru pacienți.

Fără precedent: patru moțiuni de cenzură.

Opoziția formată din AUR, POT și SOS România a decis să depună moțiuni de cenzură pentru toate cele patru proiecte de lege cu răspundere guvernamentală, cu excepția celui privind pensiile magistraților. Moțiunile au fost înregistrate miercuri și citite joi în plen.