Cum a fost posibil ca un candidat să primească voturi fără să fie pe buletinul de vot într-o democrație solidă

În Alaska, SUA, în 2010, un număr semnificativ de votanți au optat pentru un candidat care nu figura pe buletinul de vot, povestește Bogdan Ivănel de la Code for Romania, care explorează diverse metode de îmbunătățire a procesului electoral pentru a evita alegerea „răului cel mai mic”.

„În anumite zone din SUA, Elveția și câteva alte țări, există posibilitatea de a scrie numele oricărui cetățean pe buletinul de vot. Aceste voturi sunt valabile, iar dacă un candidat fără candidatură obține cele mai multe voturi, atunci el sau ea câștigă alegerile”, explică Ivănel despre varietatea sistemelor democratice.

Ivănel are o experiență academică solidă, având studii de licență și master în drept la Universitatea Utrecht, un master în studii ruse și est-europene la Universitatea Oxford, și a fost cercetător invitat la Universitatea Berkeley. A publicat un articol pe Contributors evidențiind necesitatea de îmbunătățire a sistemului electoral din România.

„De trei decenii ni se spune că așa funcționează democrația. Că trebuie să ne sacrificăm valorile și judecățile pentru a da un vot util. Asta a dus la un cerc vicios în care persoane nepotrivite ajung în funcții de conducere, din teama de unii și mai răi”, subliniază Ivănel.

Există alternative disponibile. Aceste diverse sisteme „nu sunt doar teorii, ci pot genera efecte concrete. De exemplu, în alegerile din Alaska din 2010, sute de mii de votanți au scris numele unei persoane care nu s-a înscris în competiție și nu a desfășurat campanie. Acea persoană, Lisa Murkowski, a câștigat și a devenit senator în Congresul american.”

În țări precum Ucraina, Columbia sau India, Ivănel menționează opțiunea de vot „niciunul”. „Dacă această opțiune depășește jumătate din voturi, alegerile sunt anulate și niciunul dintre candidații inițiali nu poate participa la o nouă rundă”, explică el.

Conform lui Bogdan Ivănel, în alte locuri, alegătorii nu votează pentru un candidat, ci oferă note fiecărui concurent, pe o scară de la 0 la 5 sau de la 0 la 10.

„De multe ori, ne este greu să acceptăm ideea de a vota „răul cel mai mic”, deoarece simțim că validăm o persoană care nu merită această recunoaștere. Este ca și cum am oferi o notă perfectă unui elev care nu a învățat, dar s-a descurcat puțin mai bine decât ceilalți”, conchide Ivănel.

Sursa imaginii principale: Dreamstime.com