Propunerile liderului NATO privind cheltuielile de apărare pentru atingerea țintei de 5% din PIB solicitată de Trump

Mark Rutte, secretarul general al NATO, a sugerat membrilor alianței să crească cheltuielile de apărare la 3,5% din PIB și să aloce un supliment de 1,5% pentru cheltuieli extinse în domeniul securității. Aceasta măsură vine în răspuns la solicitarea președintelui american Donald Trump privind atingerea unei ținte de 5%, conform surselor citate de agenția Reuters.

Prin această propunere, Rutte ar putea oferi președintelui SUA oportunitatea de a anunța o victorie la summitul NATO din iunie, desfășurat la Haga, fără a impune națiunilor europene și Canadei angajamentul de 5% pentru cheltuielile militare, o condiție considerată inaplicabilă din punct de vedere politic și economic de către mulți.

În prezent, 22 dintre cele 32 de state membre NATO îndeplinesc obiectivul de minim 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare. Totuși, lideri din cadrul alianței subliniază că acest prag nu mai este suficient, având în vedere percepția Rusiei ca o amenințare semnificativă, în special după invazia Ucrainei din 2022.

Deocamdată, nu s-a ajuns la un consens asupra ceea ce va constitui categoria extinsă a cheltuielilor legate de apărare. Oficialii sugerează că aceasta ar putea include și costurile de modernizare a infrastructurii, precum drumuri și poduri, esențiale pentru mobilizarea echipamentelor militare grele.

„Investiții suplimentare în domenii conexe, cum ar fi infrastructura”

Când a fost întrebată dacă NATO poate confirma propunerea lui Rutte, purtătoarea de cuvânt a organizației, Allison Hart, a evitat un răspuns direct. Ea a subliniat că Rutte „a subliniat în mod constant necesitatea unei creșteri a cheltuielilor de apărare pentru a atinge obiectivele de capacitate convenite de aliați și pentru a asigura o repartizare echitabilă a sarcinilor.”

Hart a adăugat că „acest lucru va implica probabil nu doar creșteri în cheltuielile de apărare, conform definițiilor stabilite de NATO, ci și investiții suplimentare în domenii adiționale, cum ar fi infrastructura și reziliența.”

Ea a menționat de asemenea că „secretarul general colaborează strâns cu aliații pentru a pregăti deciziile necesare în acest sens pentru summitul programat la Haga.”