DOCUMENT Reducerea sporurilor pentru bugetarii expuși la condiții vătămătoare sau periculoase: Impactul asupra salariului

Guvernul pregătește un proiect de ordonanță de urgență ce are ca scop diminuarea semnificativă a sporului acordat pentru condiții de muncă periculoase sau dăunătoare pentru diverse categorii de angajați din sectorul public. Nu se știe, deocamdată, dacă documentul obținut va fi varianta finală a OUG ce va fi discutată în ședința de Guvern programată pentru zilele următoare.

Noua ordonanță vizează modificarea Legii 153/2017, care reglementează salariile din sectorul public. Principalul element constă în stabilirea unui plafon de 300 de lei brut pe lună pentru sporul acordat în condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, acest plafon fiind ajustat în funcție de numărul de ore lucrate în astfel de condiții.

Această limitare a sporului se aplică angajaților din învățământ și în domeniul sanitar, cu anumite excepții pentru cei care activează în medii cu surse de radiații sau în spitale cu specific neuropsihiatric.

Sporurile sunt restricționate și pentru personalul din domeniul cultural, diplomați, angajați din justiție (inclusiv magistrați și personal auxiliar), membri ai forțelor armate, ofițeri de poliție, funcționari publici cu statut special din sistemul penitenciar și personal civil, cât și pentru angajații unor autorități și instituții publice complet finanțate din venituri proprii, precum și pentru cei din administrație, inclusiv personalul contractual, și salariații de la Consiliul Concurenței și Curtea de Conturi.

Anterior, aceste categorii beneficiau de sporuri de până la 15% din salariul de bază, fără a depăși suma de 1.500 de lei.

În expunerea de motive a OUG, Guvernul argumentează că aceste măsuri sunt necesare pentru a reduce deficitul bugetar și cheltuielile cu personalul din sectorul public.

„Neadoptarea măsurilor de limitare a cheltuielilor bugetare ar putea genera un necesar de finanțare suplimentar în anul 2025, ducind la un deficit al bugetului general consolidat de peste 7% din PIB, ceea ce ar putea provoca o creștere a datoriei publice și îngreunarea finanțării acesteia”, se menționează în document.

Implementarea acestei măsuri sub formă de ordonanță de urgență este justificată prin necesitatea de a asigura sustenabilitatea finanțelor publice.