După succesul lui Trump la summitul NATO, cât de departe va merge UE pentru o pace comercială cu SUA? Atenția se îndreaptă către „șvaițerul elvețian”

În urma solicitărilor lui Donald Trump pentru o creștere a cheltuielilor europene în domeniul apărării în cadrul NATO, liderii Uniunii Europene s-au întâlnit joi la Bruxelles pentru a discuta provocarea principală: obținerea unui acord comercial cu liderul american, conform unei analize AFP privind reuniunea Consiliului European.
- Corespondentul de la summitul Consiliului European de la Bruxelles, Laurențiu Ungureanu, va relata pe parcursul zilei informațiile esențiale de la acest eveniment.
Timpul este un factor critic. Uniunea Europeană are termen până pe 9 iulie pentru a ajunge la un acord, altfel se va confrunta cu tarife vamale severe pentru majoritatea bunurilor, ceea ce va duce la dificultăți economice.
Comisia Europeană, care se ocupă de politica comercială a UE, este implicată în negocieri cu Washingtonul de câteva săptămâni și va prezenta liderilor europeni actualizarea acestora în cadrul summitului de joi.
Cancelarul german, Friedrich Merz, lider al celei mai mari economii din blocul comunitar, a deschis discuțiile la sosirea sa la Consiliu.
„Îmi exprim sprijinul pentru eforturile Comisiei de a ajunge rapid la un acord comercial”, a afirmat Merz, subliniind necesitatea ca negociatorii să finalizeze un acord cât mai repede, chiar și cu o posibilă asimetrie, unde europenii ar accepta un anumit nivel de taxe americane.
UE a propus tarife zero, însă această opțiune este considerată de mulți inacceptabilă în negocierile cu SUA.
„Swiss cheese”
Conform unor diplomați, actualul obiectiv este mai degrabă acela de a-i permite lui Trump să revendice o victorie fără a se ajunge la un acord care să aibă un impact semnificativ asupra Europei.
Un diplomat a indicat că liderii ar fi mulțumiți cu un acord de tip „Swiss cheese”, care ar implica o taxă generală aplicată de SUA pentru importurile europene, dar cu suficiente excepții pentru a apăra sectoare cheie precum oțelul, automobilele, produsele farmaceutice și industria aeronautică.
Acest tip de acord ar fi mai puțin problematic decât situația actuală, în care companiile europene se confruntă cu tarife de 25% pentru oțel, aluminiu și vehicule exportate în Statele Unite, și de 10% pentru majoritatea produselor din UE.
Pe de altă parte, Merz a criticat abordarea Uniunii Europene în negocierile cu Washingtonul, caracterizând-o ca „prea complicată” și solicitând „decizii rapide și comune pentru patru sau cinci industrii importante”.
Subiectul va fi discutat joi, în cadrul unui dineu la nivel înalt, unde președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, intenționează să testeze limitele liderilor în negocieri.
Dacă nu se va concretiza o înțelegere, se estimează că tarifele la importurile din UE se vor multiplica, ajungând la 20% sau chiar mai mult, Trump amenințând anterior cu tarife de 50%.
Spre deosebire de Canada sau China, care au reacționat rapid la majorările tarifare ale lui Trump, UE a optat constant pentru negociere, amenințând cu represalii doar în lipsa unui acord.
„Nu ne vom lăsa provocați, vom rămâne calmi”, a afirmat premierul belgian Bart De Wever, îndemnând UE să evite un război comercial total cu SUA.
„Negociem și sperăm să ajungem la un acord”, dar „dacă nu se va întâmpla, vom recurge evident la contramăsuri”, a avertizat el.
Trump a divizat europenii
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat miercuri la summitul NATO de la Haga că un război comercial între partenerii Alianței „nu are sens” în contextul în care toți se angajează să cheltuie mai mult pentru apărarea comună.
„Nu putem să ne spunem unii altora, printre aliați, că trebuie să cheltuim mai mult… și să ne declaram război comercial”, a subliniat Macron.
Discuțiile dintre negociatorii UE și SUA s-au intensificat în ultimele săptămâni.
„Problema constă în faptul că, din partea Statelor Unite, avem un negociator puternic, iar din partea Uniunii Europene, lideri cu abilități și competențe limitate în negociere”, a afirmat premierul ungar Viktor Orban.
Trump a reușit să împartă europenii, notează agenția de presă franceză. Orban și premierul italian Giorgia Meloni îl susțin deschis pe Trump, în timp ce alții adoptă o atitudine mai rezervată.
Meloni a exprimat miercuri o viziune optimistă asupra încheierii unui acord, dându-i dreptate lui Macron, dar într-o manieră mai moderată, menționând că creșterea cheltuielilor pentru apărare în rândul aliaților NATO ar trebui să fie corelată cu evitarea disputelor comerciale.
Linie roșie
Țările pro-comerț din nordul Europei sunt foarte interesate să prevină o escaladare.
Uniunea Europeană a amenințat cu impunerea de taxe asupra produselor americane în valoare de aproximativ 100 de miliarde de euro, inclusiv automobile și avioane, dacă negocierile nu vor conduce la un acord, dar nu a mai menționat aceste amenințări din luna mai.
Statele Unite, de asemenea, folosesc negocierea pentru a solicita concesii legate de reglementările UE, în special în ceea ce privește concurența digitală, conținutul și reglementările privind inteligența artificială, susținând că acestea afectează în mod incorect giganții americani precum Apple, Google și Meta.
Europenii sunt dispuși să discute standarde comune transatlantice, însă reglementările digitale ale UE reprezintă o linie roșie pentru Bruxelles.
„Suveranitatea procesului decizional în Uniunea Europeană” este „complet intangibilă”, a subliniat luna trecută Ursula von der Leyen.