„Nebunia câștigului”. Povestea unui tânăr din București care a pierdut o sumă considerabilă într-o escrocherie cu ATM-uri crypto

Un bărbat de peste 35 de ani, stabilit și angajat în București de mai bine de 14 ani, a devenit recent victimă a unei escrocherii online sofisticate, pierzând avansul pentru un apartament estimat la aproximativ 90.000 de lei (circa 20.000 de euro). El a ales să își facă publică experiența pentru a avertiza alte persoane despre riscurile acestor înșelătorii. „Vreau să îi fac pe ceilalți să știe că se poate întâmpla oricui,” a afirmat el.

Sub anonimat, tânărul a relatat jurnaliștilor cum a fost înșelat, în cadrul unui eveniment dedicat fraudelor online, organizat de Poliția Română, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), ING Bank și Binance România.

Totul a început simplu: tânărul urmărea pagini de profil despre investiții la bursă și criptomonede pe rețelele sociale și era membru într-un grup de Telegram. „Mă gândesc că poate de acolo am fost racolat,” a declarat el.

A fost contactat pe WhatsApp de un așa zis „agent de investiții” numit Marius Avram, care l-a convins să investească banii, un domeniu de interes pentru tânăr, dorind să își plaseze economiile pentru un viitor mai prosper.

Tactici de manipulare și promisiuni nerealiste

Agentul a intrat rapid în conversație, prezentându-se ca reprezentant al unei firme de investiții. Nu și-a pus problema de unde obținuse agentul numărul său de telefon, crezând că a fost contactat datorită activității sale pe paginile de profil.

Discuția a fost axată pe teme de investiții, fluctuații ale pieței, dividende și profituri. Agentul l-a convins să instaleze o aplicație de share-screen, prin care i-a arătat randamente „destul de bune” ale firmei. Deși tânărul dorea o investiție pasivă, agentul l-a sedus cu ideea unor profituri „foarte mari” în cazul în care devenea investitor activ. „Practic asta mi-a luat mințile. E nebunia câștigului, nu știu cum să zic.”

Tânărul a fost astfel convins să investească 90.000 de lei, economiile sale, care reprezentau avansul pentru un apartament. A considerat că merită să riște decât să plătească un credit toată viața.

Agentul l-a ajutat să deschidă un cont personal pe o platformă de investiții, unde a sustinut că vom avea randamente excelente. La întrebarea tânărului despre comisionul agentului, acesta a menționat că va lua o cotă din profituri, oferind o falsă siguranță că interesele lor coincid.

Îndoieli ignorate și pierderi financiare

Punctul culminant al înșelătoriei a fost promisiunea de a dubla suma investită într-un interval de doar trei luni, până la 180.000 de lei.

„Când ceva pare prea frumos pentru a fi adevărat, de obicei așa este. A fost prea frumos ca să fie real,” afirmă acum victima.

Pentru a beneficia de câștigul promis, i s-a cerut să depună banii la un ATM Crypto, o solicitare care i-a stârnit scrupule. Agentul însă a justificat această metodă prin rapiditatea tranzacției, evitând procesarea bancară.

Chiar dacă avea rezerve, tânărul a retras banii de la un bancomat și i-a depus la ATM-ul Crypto conform indicațiilor agentului.

„Am căzut în plasa lui,” a declarat el. Agentul i-a sugerat un ATM Crypto dintr-un centru comercial din București și i-a cerut să îi trimită fotografii cu chitanțele.

După depunere, comunicarea cu agentul s-a încheiat brusc. Tânărul a crezut că acesta este ocupat, dar a realizat cu durere că a fost victima unei escrocherii când a încercat să retragă alți bani și a fost blocat de limitele cardului.

O conferință cu banca, unde a explicat ce s-a întâmplat, a adus la iveală adevărul crunt: era o victimă a unei escrocherii. Contul său a fost blocat, iar banca l-a sfătuit să depună o plângere la poliție.

Investigație și măsuri de prevenire

De la primul contact până la transferul banilor a trecut foarte puțin timp, agentul menținând o presiune constantă asupra bărbatului. Contul pe platforma falsă a fost creat în timpul apelului WhatsApp. „M-a ținut angajat,” a spus tânărul, menționând că au avut două conversații distincte înainte de depunere, distanțate de aproximativ o oră.

Cazul este acum investigat de poliție de aproximativ o lună și jumătate. Victima a oferit toate detaliile necesare, inclusiv numărul de telefon al agentului, numele său, platforma utilizată, precum și capturi de ecran ale sumelor și transferurilor. Banii nu erau accesibili în contul victimei, fiind gestionați exclusiv de agent, iar tânărul avea doar drept de vizualizare.

Încercările de a lua legătura cu agentul au fost zadarnice, numărul său fiind blocat.

Acest tânăr a decis să își împărtășească experiența pentru a avertiza alte persoane despre capcanele acestor escrocherii.

Poliția a confiscat criptomonede în valoare de 8 milioane de euro în ultimii 2 ani

În cadrul evenimentului, Flavius Nistor, șef serviciu în Direcția de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul IGPR, a subliniat că Poliția a început în ultimii doi ani să confiste și criptomonede.

„Avem specialiști și o serie de aplicații prin care putem realiza investigații mai eficiente în ceea ce privește tranzacțiile cu criptomonede. Colaborăm activ cu Binance pe tema confiscării acestora. Cred că structurile noastre de la DCCO au confiscat criptomonede în valoare de aproximativ 8 milioane de euro în mai multe cazuri,” a declarat Flavius Nistor.

El a menționat de asemenea că Poliția colaborează cu platformele de tranzacționare crypto, precum Binance, și cu Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), care are rolul de a recupera activele provenind din infracțiuni.

Pentru un astfel de sechestru este necesară o ordonanță emisă de procuror.

„Pentru confiscarea criptomonedelor colaborăm cu ANABI. De exemplu, Binance blochează fondurile respective, iar ulterior criptomonedele sunt transferate în conturile deschise la ANABI. Instanța și procurorul de caz decid ulterior ce se face cu banii,” a explicat Flavius Nistor.

Referitor la fraudele informatice, la nivelul Secției de Combatere a Criminalității Informatice (SCCI) de la IGPR, în primele 4 luni ale acestui an erau în curs de investigare 928 de dosare de fraudă informatică, 170 dintre ele fiind înregistrate în 2025.

„Dintre acestea, 169 au fost deja soluționate,” a confirmat Flavius Nistor, Șef Serviciu Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, IGPR.

În ceea ce privește atacurile cibernetice, în primele 4 luni la SCCI existau 1.187 dosare, din care 256 au fost deja soluționate.

Doar 4% dintre victimele fraudelor online reușesc să își recupereze banii pierduți

La nivel internațional, doar 4% dintre victimele fraudelor online își recuperează banii pierduți, iar doar 28% dintre acestea își raportează situația autorităților, conform unui raport realizat anul trecut de Global Anti Scam Alliance, citat de Mihai Rotariu, directorul de comunicare al DNSC.

Se estimează că suma totală pierdută din cauza fraudelor online în 2024 se ridică la 1,03 trilioane de dolari, conform aceluiași studiu.