Fost președinte al Curții Constituționale și autor al Constituției, declarații clare despre Mihai Busuioc: „Nu se poate așa ceva. Nu îndeplinește condițiile” / Care sunt opțiunile pentru contestarea deciziei de numire

Augustin Zegrean, fost judecător al Curții Constituționale și membru în echipa de redactare a Constituției României, consideră că este o premieră ca în acest for să fie numit cineva care nu îndeplinește condițiile necesare, referindu-se la Mihai Busuioc – propus de PSD și susținut la votul din Senat de PNL, USR și UDMR.

Constituția, la articolul 143, detaliază cerințele pentru a deveni judecător la Curtea Constituțională: „pregătire juridică superioară; înaltă competenţă profesională; o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”.

„Este prima dată când o persoană care nu îndeplinește condițiile este numită acolo”

În cadrul unei discuții, Zegrean a declarat că „în mod categoric” Mihai Busuioc, actual președinte al Curții de Conturi, nu îndeplinește cerințele stipulate de Constituție pentru a deveni membru al Curții Constituționale.

„Este prima dată când avem o situație de acest gen. Trebuia să aibă 18 ani de experiență în domeniul juridic, nu să fi fost subofițer de poliție și registrator la cărțile funciare. Ulterior, a fost la guvern, dar nu a exercitat activitate juridică. Este inacceptabil. Eu sunt unul dintre autorii Constituției și am participat la discuțiile despre aceste cerințe”, a afirmat Zegrean, care a condus Curtea Constituțională între 2007 și 2016.

Între 1990 și 1992, Zegrean a fost senator PD, vicepreședinte al Comisiei juridice a Senatului și a fost implicat în redactarea Constituției, conform Radio România Actualități.

El subliniază că în alte țări nu toți judecătorii constituționali sunt necesar juriști de profesie: „De exemplu, în Turcia, acest lucru este posibil.” Totuși, el nu cunoaște alte țări europene care să aibă judecători care nu au avut experiență juristică.

„Președintele nu are capacitatea de a interveni, dar parlamentarii și CCR pot revoca numirea lui Busuioc”

Președintele României, Nicușor Dan, poate provoca un conflict juridic de natură constituțională în situațiile în care Administrația Prezidențială intră în contradicție cu Parlamentul. Totuși, acest aspect nu se aplică în prezent, explică Augustin Zegrean.

„În acest caz, nu există un conflict juridic. Nu este un conflict de natură constituțională. Am înțeles că deja S.O.S. România a sesizat Curtea. Aceasta ar putea refuza sau declara hotărârea de numire ca fiind neconstituțională”, a explicat el.

Când a fost întrebat dacă președintele ar putea acționa în acest context, Zegrean a răspuns că președintele s-a exprimat pe tema numirii și a oferit un răspuns „care nu îi face cinste”.

„Nu poate… Președintele nu poate contesta la CCR orice. Acesta poate sesiza Curtea pentru legi, în privința neconstituționalității acestora înainte de promulgare sau în cazuri de conflict juridic de natură constituțională, dar nu este cazul aici. Este o hotărâre a Parlamentului care trebuie rezolvată de parlamentari. Dacă există opoziție, să acționeze în consecință”, a afirmat Zegrean.

Fostul președinte al CCR a subliniat că „numai CCR poate să respingă această numire, dar doar în urma unei sesizări din partea unui grup parlamentar sau a unui număr de senatori și deputați”.

Zegrean a menționat că CCR a mai anulat în trecut decizii de numire a anumitor persoane în funcții publice: „De exemplu, la Consiliul Fiscal sau Consiliul de Administrație al Televiziunii Române.”

„Au fost numiți oameni care nu aveau ce căuta în acel for, iar Curtea a decis că hotărârea de numire este neconstituțională. Atunci, parlamentarii s-au supărat și au promis că vor limita posibilitatea atacării acestor hotărâri la Curte. Însă Curtea a oferit o decizie care afirmă că hotărârile individuale pot fi contestate,” a detaliat Zegrean.

Cazul Marian Enache, președinte CCR actualmente

Zegrean a discutat și despre numirea lui Marian Enache ca judecător CCR în 2016, susținut de PSD, care a fost contestată de senatorii PNL.

„Curtea nu a vrut să admită contestația respectivă, deși era întemeiată. Situația lui Enache era diferită, având studii juridice și experiență relevată în acest domeniu. El și-a depus dosarul la Camera Deputaților, dar văzând că nu poate avansa, a trecut repede cu dosarul la Senat și a fost votat direct. Eu am fost singurul care am votat pentru admitere, însă oricum urmează să plec,” a adăugat Zegrean.

Statele în care mandatele a trei judecători CCR, inclusiv Marian Enache și Livia Stanciu, expiră pe 12 iulie, au fost discuții intense, iar Senatul României l-a votat pe Mihai Busuioc ca judecător CCR. De asemenea, Camera Deputaților l-a votat pe Csaba Asztalos, propunerea UDMR, pentru o funcție similară. A treia numire urmează a fi decisă de președintele Nicușor Dan.

Un alt avocat, Iancu Toader, a declarat că Mihai Busuioc nu îndeplinește cerințele constituționale pentru a ocupa această funcție.

Joi, lidera senatorilor S.O.S. România, Nadia Cerva, a contestat la CCR și în Senat numirea lui Mihai Busuioc ca judecător constituțional.

Marți, Mihai Busuioc nu a dorit să răspundă întrebărilor presei după audierea din comisie înainte de votul din Senat. Atunci, el a afirmat că nu consideră că numirea sa este pur politică. Când a fost întrebat despre experiența solicitată de Constituție, Busuioc a declarat: „Absolut”.