Critici severe după summitul NATO: „Dacă nu obținem rezultate, aceste dovezi ale slăbiciunii și umilinței vor rămâne ca un episod rușinos”
Gabrielius Landsbergis, fost ministru de Externe al Lituaniei, a apreciat existența NATO după summitul de la Haga, însă a subliniat problemele semnificative rămase în urma întâlnirii: multe angajamente sunt doar pe hârtie, iar amenințarea Rusiei nu este tratată cu seriozitate de toate statele membre, lăsând Ucraina într-o situație dificilă.
„A fost acesta cel mai slab summit NATO din istorie? Ar fi putut fi și mai grav; de exemplu, am fi putut să nu mai avem NATO. Dar, din fericire, continuăm să existăm. Din acest punct de vedere, haideți să fim recunoscători!”, a menționat Gabrielius Landsbergis într-o analiză post-reuniune.
El a salutat angajamentul statelor membre de a-și crește cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB, dar a remarcat că aliații manifestă reticență, sugerând că acest angajament nu va avea o semnificație reală în viitor.
Potrivit lui Landsbergis, problema principală constă în evaluarea amenințării.
„Mulți dintre aliați nu percep amenințarea existențială pentru flancul estic. Ei compensează lipsa unei gândiri strategice cu angajamente de formă. Din această cauză, NATO ar putea eșua exact în momentul său cel mai critic, nefiind pregătită”, a declarat fostul oficial.
„Lituania poate aloca 100% din PIB-ul său, dar tot nu va fi suficient pentru a acoperi costurile celor care nu își asumă responsabilitățile”, a mai adăugat el.
„Ucraina ar fi trebuit să fie invitată”
Landsbergis a subliniat și că Ucraina este lăsată în derivă.
„Mențiunea Ucrainei în declarație a fost o ușurare, dar formulările au fost mult mai ambigue decât în trecut. Se pare că oportunitatea avută în 2023 sau 2024 a fost irosită. Ucraina ar fi putut fi invitată. Ar fi trebuit să fie invitată”, a adăugat el.
Zelenski nu a participat la sesiunea principală a liderilor NATO de miercuri, iar Ucraina a fost menționată o singură dată în declarația finală, fără detalii asupra parcursului său către aderarea la Alianță.
„Semnătura pe care Putin o așteaptă”
Landsbergis a discutat și despre incertitudinile referitoare la clauza apărării reciproce, aparent slăbită de declarațiile lui Donald Trump, care a manifestat o atitudine reticentă, dar a promis sprijin pentru articolul 5 al Tratatului.
„Mulți sunt confuzi cu privire la situație. Din fericire, dacă noi suntem confuzi, este probabil că și (Vladimir) Putin se află în aceeași situație. Ambiguitatea strategică este evidentă. Tehnic, deci, nu este un dezastru”, a spus politicianul lituanian.
Contextul real, a continuat el, va deveni clar atunci când SUA vor publica rezultatele analizei privind mobilizarea militară în Europa.
„Dacă vor avea loc schimbări în desfășurarea trupelor în Europa – în special pe flancul estic – acesta ar putea fi semnalul pe care Putin îl așteaptă”, a concluzionat Landsbergis.
„Ceva extrem de riscant pentru generația noastră”
El a comentat și limbajul folosit de secretarul general al NATO Mark Rutte, pentru a-l mulțumi pe Trump.
„Este de prost gust. Formularea pare inspirată din industria divertismentului pentru adulți”, a declarat Landsbergis, referindu-se la termenul „tătic”, folosit de Rutte pentru a descrie președintele Americii.
„Aceasta reduce Europa la o poziție umilitoare – arătând o milă care este inacceptabilă atât în fața prietenilor transatlantici, cât și a adversarilor din est. Indiferent de intenții, este rușinos”, a detaliat el.
Asistăm la un pariu extrem de riscant pentru generația noastră, a subliniat Landsbergis.
„Dacă Occidentul va reuși să descurajeze Rusia, să susțină Ucraina, să-și recupereze credibilitatea și să restabilească ordinea — atunci totul va fi uitat și iertat”, a concluzionat el.
„Dar dacă nu reușim, Doamne ferește – toate acestea: angajamentele pe hârtie, dovezile de slăbiciune și umilință – vor fi amintite ca un episod dintre cele mai rușinoase din istoria recentă”, a adăugat fostul ministru de Externe din Lituania.
