Stop iminent al cheltuielilor publice – ce condiții impune Comisia Europeană pentru "păsuire"?

joi, 26 iunie 2025, 11:23•

Dan Badin, Foto: Deloitte Romania

Autoritățile române au fost criticate pentru abordarea lor ineficientă în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024 și se menține la un nivel ridicat și în 2025. Instituțiile europene au avertizat că, în absența unor măsuri urgente de corectare a deficitului, România ar putea fi supusă unor măsuri suplimentare. Comisia Europeană, în comunicarea din 23 iunie, a stabilit data de 15 octombrie 2025 ca termen pentru adoptarea unor măsuri eficiente de reducere a deficitului, punând accent pe restrângerea cheltuielilor publice.

Comisia propune Consiliului UE să impună un nou termen (15 octombrie 2025) pentru implementarea de măsuri clare care să asigure corectarea deficitului excesiv până în 2030. Deși la începutul anului se considera că România poate crește cheltuielile publice cu 5,1% în 2025 și cu 4,9% în 2026, acum este indicat un plafon de maximum 2,8% în 2025 și 2,6% în 2026. Reuniunea programată a Consiliului ECOFIN pe 8 iulie va decide dacă propunerea Comisiei va fi aprobată, dar măsurile corective trebuie să fie implementate rapid pentru a respecta limita propusă, având în vedere că, în primele patru luni din acest an, cheltuielile au crescut deja cu 6,6% față de perioada similară din 2024.

În același timp, măsurile de reducere a deficitului sunt vitale și în perspectiva evaluărilor agențiilor de rating din lunile următoare. România ocupă o poziție nefavorabilă în clasamentele acestora, având o evaluare negativă, iar o deteriorare a acestui calificativ ar putea exclude țara din rândul statelor recomandate pentru investiții, cu repercusiuni semnificative asupra costurilor și disponibilității împrumuturilor.

Lipsa de reacție a autorităților de la începutul acestui an este îngrijorătoare.

România este sub incidența procedurii de deficit excesiv din 2019, având un dezechilibru bugetar de 4,6% din PIB. În perioada pandemiei, statul a fost scutit de măsuri de corecție pentru a susține economia, dar acum este din nou în vizorul autorităților europene. În această nouă etapă, CE a flexibilizat procedurile și a oferit oportunitatea statelor cu deficit să își amelioreze situația financiară pe o perioada de patru până la șapte ani, cu condiția de a implementa reformele necesare. În octombrie 2024, România a prezentat un plan fiscal-structural pe șapte ani, angajându-se să reducă deficitul la 7,9% din PIB în 2024, 7% în 2025 și 2,5% în 2031.

În ianuarie 2025, Consiliul UE a aprobat acest plan și a oferit un set de recomandări pentru stabilizarea economiei publice, incluzând reformele pentru creșterea veniturilor la buget, precum modernizarea administrației fiscale.

Termenul pentru adoptarea măsurilor de corecție era stabilit pentru 30 aprilie 2025, dar raportul anual pe aceste progrese nu a fost trimis de autorități.

Astfel, în iunie 2025, Comisia Europeană a semnalat că România nu a implementat măsurile necesare și a notificat Consiliul ECOFIN. CE a reamintit provocările economice semnificative, cerând din nou planuri concrete pentru remedierea situației. La 20 iunie, CE a menționat că cheltuielile bugetare au crescut cu mult peste recomandările anterioare, contribuind la un deficit public persistent și complicând corectarea deficitului până în 2030.

Recomandările instituțiilor europene sunt esențiale pentru redresarea economică.

În acest context, autoritățile române trebuie să urmeze cu strictețe aceste recomandări, menținând cheltuielile publice pe un traseu corectiv și implementând reformele și programele de investiții prevăzute în planul fiscal structural. CE subliniază necesitatea de a accelera implementarea planului de redresare și reziliență (PNRR) și a politicilor de coeziune, utilizând eficient instrumentele oferite de UE pentru a îmbunătăți competitivitatea economiei naționale.

De asemenea, autoritățile sunt încurajate să îmbunătățească eficiența administrației publice și să asigure un proces decizional previzibil, bazat pe consultări relevante.

În concluzie, documentele instituțiilor europene evidențiază situația dificilă a economiei României și arată necesitatea urgentării intervențiilor corective. Este imperativ ca autoritățile române să demonstreze voința de a adresa aceste provocări, pentru a evita scăderea ratingului de țară și pierderile de fonduri europene esențiale pentru dezvoltarea națională. Noul guvern de la București a promis că va prioritiza reducerea deficitului bugetar și se așteaptă rezultate tangibile în acest sens.