Ursula von der Leyen, vizată de o moțiune de cenzură în Parlamentul European în urma scandalului mesajelor cu Pfizer / Care sunt perspectivele votului

Este posibil ca Ursula von der Leyen să supraviețuiască moțiunii de cenzură inițiate de europarlamentarul Gheorghe Piperea de la AUR, programată pentru luna viitoare. Totuși, acest eveniment o va obliga probabil să negocieze mai multe compromisuri cu partidele de stânga și de dreapta pentru a obține sprijinul necesar, relatează Financial Times.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă cu o moțiune de cenzură în Parlamentul European, declanșată de scandalul privind mesajele private schimbate cu directorul Pfizer în timpul pandemiei COVID. Aceasta problemă ar putea pune în pericol agenda sa politică pentru al doilea mandat, conform analizei Financial Times.

Deputații din extremă dreapta din Parlamentul European au anunțat că au strâns suficiente voturi pentru a solicita demisia Comisiei, după o decizie de instanță a UE care a constatat că Ursula von der Leyen a acționat incorect prin refuzul de a publica mesajele private cu directorul Pfizer.

Deși are șanse mari să rămână în funcție după votul din luna viitoare, această situație ar putea să o forțeze să facă concesii atât către stânga, cât și către dreapta, pentru a-și asigura sprijinul.

Perspectivele moțiunii

Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a declarat pentru Financial Times că va depune moțiunea joi, după ce a strâns semnăturile necesare – minimum 72.

„Obiectivul nostru este de a asigura transparența și de a promova un proces democratic corect și autentic”, a declarat el.

Deși bariera pentru inițierea unei moțiuni de cenzură este relativ scăzută, demiterea lui von der Leyen și a Comisiei necesită aprobarea a mai mult de două treimi dintre europarlamentarii prezenți.

Componența Parlamentului European este de 720 de membri, iar 401 dintre aceștia au susținut confirmarea lui von der Leyen la conducerea executivului european în anul precedent.

Piperea a menționat că unii membri ai grupului Partidului Popular European (PPE) sprijină inițiativa sa.

Chiar dacă șansele de reușită sunt mici, el a afirmat că aceasta reprezintă „o oportunitate importantă pentru o critică constructivă și fundamentată adresată președintei Ursula von der Leyen.”

„Aceasta obligă comisia să răspundă la întrebări și să ofere explicații”, a adăugat el.

Moțiunile de cenzură sunt o raritate, dar pot avea repercusiuni severe. În 1999, echipa lui Jacques Santer a demisionat din cauza acuzațiilor de fraudă și lipsă de transparență, chiar dacă a obținut un vot de încredere.

De atunci, s-au mai desfășurat doar patru astfel de voturi, fără ca vreunul să aibă succes.

Scenariul Pfizergate

Moțiunea lui Piperea pune sub lupă așa-numitul proces Pfizergate, făcând totodată critici la adresa modului în care Ursula von der Leyen interacționează cu Parlamentul. Această plângere este susținută și de europarlamentarii din centru și stânga, care acuză evitarea dialogului cu singura instituție aleasă a blocului și o prea mare îngăduință față de guvernele UE.

În luna mai, Tribunalul UE a decis împotriva Comisiei într-un proces referitor la publicarea mesajelor text dintre von der Leyen și directorul Pfizer, Albert Bourla, în contextul negocierii vaccinurilor pentru COVID din 2021.

New York Times a deschis procedura legală după ce echipa lui von der Leyen a refuzat să facă publice aceste mesaje.

Decizia tribunalului a respins argumentele Comisiei, afirmând că decizia de a nu divulga mesajele a „încălcat principiul bunei administrări.”

„Curtea a stabilit că refuzul Comisiei nu are o bază legală solidă și nu se justifică în mod credibil”, a declarat Piperea.

„Aceste acțiuni sugerează un model continuu de depășire a competențelor instituționale, de ignorare a democrației și de subminare a încrederii publicului în guvernanța Uniunii,” a adăugat el.

Provocări pentru von der Leyen

Von der Leyen se confruntă în prezent cu critici din mai multe părți.

Europarlamentarii progresiști au lansat un nou atac săptămâna trecută, când Comisia a anunțat intenția de a retracta o directivă împotriva așa-numitului „greenwashing”, la numai câteva zile înainte de a ajunge la un acord final în Parlament și între statele membre.

Această directivă, propusă în martie 2023, urmărea să oprească companiile de a induce în eroare consumatorii prin afirmații neconfirmate că produsele și serviciile lor sunt ecologice.

Directiva a fost atacată ca fiind o țintă în campania anti-ecologică a grupului politic condus de von der Leyen.

Socialiștii, al doilea grup ca mărime din parlament, și liberalii Renew, acum al cincilea grup, au trimis o scrisoare comună președintelui parlamentului, Roberta Metsola, cerându-i să discute această problemă cu von der Leyen și liderii UE la summitul de joi.

Parlamentul trebuie, spun ei, „să fie consultat în mod corespunzător, conform principiului cooperării sincere, de fiecare dată când o legislație este abrogată.”

„Considerăm, de asemenea, că miniștrii responsabili ar trebui să fie chemați în fața comisiilor lor pentru a explica intențiile”, a menționat grupul.

Verzii, care anterior o susținuseră pe von der Leyen, au criticat această acțiune.

De asemenea, unele guverne europene și-au manifestat dezacordul, susținând că retragerea bruscă a legii afectează credibilitatea procesului legislativ al Uniunii, conform unor surse diplomatice apropiate negocierilor.

Piperea acuză deficiențe grave în controlul democratic

Separat, membrii comisiei juridice au votat miercuri să îi solicite lui Metsola să conteste în instanță excluderea parlamentului din procesul decizional referitor la SAFE – un mecanism financiar de 150 de miliarde de euro destinat stimulării industriei de apărare.

Moțiunea lui Piperea menționează, de asemenea, acest presupus „abuz procedural”.

El „solicită Comisiei Europene să demisioneze din cauza repetatelor eșecuri în asigurarea transparenței, ignorării constatate a controlului democratic și a statului de drept în cadrul Uniunii.”