Majoritatea românilor nu au încredere că noile taxe vor fi gestionate eficient – cer eliminarea privilegiilor înainte de măriri

Românii transmit un mesaj clar: discuțiile despre taxe noi trebuie să vină după ce risipa este eliminată. Aproximativ 48% dintre respondenți consideră prioritare tăierea pensiilor speciale (29%) și combatarea evaziunii fiscale și corupției (19%), conform celui mai recent studiu Consumer Sentiment 2025 realizat de agenția MKOR. Orice altă soluție fiscală întâmpină un grav deficit de legitimitate dacă nu este susținută de aceste acțiuni anti-privilegiu.

• 74% din români nu au încredere că Guvernul va gestiona corect veniturile suplimentare obținute din modificările fiscale.

• 46% afirmă că „bugetarii privilegiați” ar trebui să fie primii care contribuie la creșterea veniturilor statului.

• 64% se tem de majorarea TVA-ului de la 19% la 21%, ceea ce ar afecta direct costul vieții.

• 96% dintre români vor lua măsuri pentru a face față eventualelor măsuri fiscale, în special prin reducerea cheltuielilor.

“Românii nu contestă taxele, ci lipsa de echitate. Fără tăierea privilegiilor și fără o transparență clară privind destinația banilor, orice nouă impozitare va fi primită cu neîncredere.” – Cori Cimpoca, Fondatoare MKOR. Încrederea în instituții a atins un minim istoric.

Instituțiile politice au obținut un scor mediu de 2.5 pe o scală de la 1 la 7 în ceea ce privește încrederea, fiind cel mai scăzut nivel înregistrat de MKOR de la începutul studiului „Consumer Sentiment” în 2023. La rândul lor, doar Școala (4,7) reușește să fie percepută pozitiv, alături de Sistemul sanitar (4,0), și aceasta cu mare dificultate.

Datele recente sugerează un minim istoric al încrederii față de instituțiile analizate.

• Guvern: 54% din români oferă note între 1 și 2; scor mediu 2,5.

• Parlament: 60% note între 1 și 2; scor mediu 2,3.

• Partidele politice: 68% note între 1 și 2 - cel mai înalt nivel de neîncredere, scor mediu 2,1.

• Administrația locală: scor 3,4, cu o diferență de aproape un punct față de Guvern, sugerând că proximitatea influențează percepțiile.

• Instituții de securitate și reglementare: Poliția (3,9), BNR (3,9), Bănci (3,7) - în zona gri a credibilității.

• Piloni sociali: Școala (4,7), Sistemul sanitar (4,0) și Biserica (4,0) sunt singurele care depășesc bariera de neîncredere cu scoruri peste medie.

Începeți prin tăierea privilegiilor: Primul pas înainte de orice taxă

Românii subliniază ideea că discuția despre taxe noi trebuie să vină după eliminarea risipelor. Aproape 48% dintre respondenți consideră prioritare tăierea pensiilor speciale (29%) și combaterea evaziunii fiscale și corupției (19%). Altfel, orice soluție fiscală se va confrunta cu un deficit serios de legitimitate.

Angajații din sectorul privat se pronunță pentru eliminarea privilegiilor din sectorul public (50%), cu un avans de 11 puncte procentuale față de angajații din sectorul public (39%).

Îngrijorările românilor legate de taxe: TVA și prețurile alimentelor

Românii sunt preocupați în principal de riscurile imediate asociate creșterii prețurilor pentru produse de consum. Majorarea TVA-ului de la 19% la 21% este percepută ca cea mai temută măsură, fiind menționată de 64% dintre respondenți.

Pe locul doi ca îngrijorare se află eliminarea plafonării prețurilor pentru alimente de bază (42%), evidențiind că anxietatea legată de costul vieții este o prioritate.

Măsurile cele mai îngrijorătoare pentru români

• 64% – TVA 21% – impact direct în toate facturile pentru consumul zilnic.

• 42% – Prețul alimentelor – temeri legate de eliminarea plafonării.

• 32% – Taxa pe tranzacții bancare – influență asupra plăților curente și economiilor.

• 28% – Impozitul pe proprietate la valoarea de piață – presiune pe pensionarii cu venituri sustenabile.

• 24% – Impozit progresiv pe venit – un divizor rural (+10 puncte în raport cu urbanul).

Adaptarea românilor la posibilele noi taxe

În contextul unui pachet fiscal perceput ca inevitabil, 96% dintre români vor lua măsuri pentru a face față noilor taxe. Aceștia se vor orienta în special către strategii de economisire a costurilor, dar și către tactici active de creștere a veniturilor. Studiile arată o societate pregătită să își ajusteze comportamentul financiar imediat ce măsurile vor fi implementate.

• 51% vor căuta alternative mai ieftine pentru bunuri și servicii curente, un reflex comun, dar mai vizibil la persoanele cu venituri reduse (55%).

• 49% intenționează să reducă bugetul destinat vacanțelor și divertismentului, procentul crescând la 64% în rândul managerilor și antreprenorilor.

• 34% afirmă că vor amâna achizițiile mari (de exemplu, auto, electrocasnice). Persoanele cu vârsta de peste 57 de ani renunță cel mai mult la investiții de amploare (38%).

• 34% se gândesc să economisească mai mult, cu un vârf de 46% în rândul tinerilor din Generația Z (18-27 ani), semn că tinerii preferă siguranța în locul consumului pe datorie.

• 22% ar căuta un loc de muncă mai bine plătit, iar 17% ar lua un al doilea loc de muncă, reacții vizibile mai ales în sectorul privat (27% față de 12% în sectorul public).

• Numai 4% declară că nu intenționează să schimbe nimic.

Metodologie: Datele provin din studiul MKOR Consumer Sentiment 2025. Eșantion: N=1250 respondenți adulți (18-65 ani). Reprezentativitate: mediu de rezidență, gen, vârstă. Metodă de colectare: Online, prin Panelul MKOR. Perioada de colectare: 20 – 22 iunie 2025. Marjă de eroare: ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%.

Pentru a ne asigura că rezultatele reflectă cu exactitate realitatea socio-economică din România, am respectat standardele ESOMAR și am aplicat ponderări de post-stratificare. Am ajustat eșantionul conform celor mai recente date INS, respectând normele, iar calitatea a fost verificată atât automat, cât și manual, utilizând șapte criterii (duplicate, straight-liners, timp, consistență etc.).

MKOR este o agenție de cercetare de piață și consultanță strategică din România, activă din 2013, dedicată furnizării de date și insight-uri relevante, cu o serie de studii de piață în domenii de interes, cum ar fi comportamentul consumatorilor sau sectorul turismului.