Accidente rutiere: România este pe penultimul loc în Europa, în contrast cu Norvegia, cea mai sigură ţară pentru şofat

România detine ocupa a doua cea mai ridicată rată a mortalității din accidentele rutiere din Europa, conform Raportului anual de siguranță rutieră al Consiliului European pentru Siguranța Transporturilor. În 2024, țara a raportat aproape 80 de decese la un milion de locuitori, în comparație cu media europeană de doar 45, ceea ce plasează România pe locul al doilea, după Serbia.

În perioada 2023-2024, 21 de țări au reușit să reducă numărul deceselor rutiere, în timp ce alte 8 țări au înregistrat o creștere.

În ultimii cinci ani, Lituania și Polonia s-au evidențiat printr-o scădere de 35% a deceselor, iar Slovenia a înregistrat o reducere de 33%. Totodată, Elveția (+34%), Estonia (+33%) și Israel (+24%) au văzut o creștere a numărului de accidente mortale. Între 2019 și 2024, Uniunea Europeană a reușit să reducă cu 12% numărul deceselor rutiere.

Privind perioada de 10 ani (2014–2024), doar Lituania a reușit să înjumătățească numărul deceselor rutiere, iar alte șaisprezece țări au depășit media Uniunii Europene de 17%, printre care se numără Belgia și Norvegia. Totuși, șapte țări, inclusiv Israelul și Țările de Jos, au raportat o creștere a accidentelor.

Norvegia se menține pe primul loc, având cel mai scăzut nivel de mortalitate rutieră din Europa timp de un deceniu. Planul său de siguranță rutieră, care se întinde pe trei ani, include 179 de acțiuni în 15 domenii prioritare.

Ce măsuri au implementat alte state pentru a reduce accidentele rutiere

• Lituania

Numărul de decese rutiere în Lituania a scăzut de la 267 în 2014 la 121 în 2024, ceea ce reprezintă o reducere de 55%. Acțiunile au inclus un plan național de siguranță în 44 de măsuri, instalarea de camere de supraveghere a vitezei și reguli stricte privind conducerea sub influența alcoolului, precum și implicarea în proiectul european pentru schimbul de informații privind siguranța rutieră.

Printre factorii care au contribuit se numără pistele separate pentru biciclete și tehnologiile avansate de aplicare a legii, cum ar fi camerele ANPR.

O strategie națională ambițioasă axată pe colaborarea între sectoare – integrând transportul, sănătatea, educația și aplicarea legii.

Un Consiliu dedicat în domeniul siguranței rutiere, care monitorizează progresele și coordonează acțiunile între părțile implicate.

Consolidarea aplicării legii de către poliție, amplificarea rețelei de camere de supraveghere a vitezei și introducerea unor mecanisme automate de monitorizare pentru utilizarea centurii de siguranță și a telefonului mobil în timpul conducerii, precum și campanii de conștientizare a importanței purtării centurii de siguranță.

O politică de zero toleranță față de conducerea sub influența alcoolului.

Îmbunătățirea infrastructurii, prin transformarea intersecțiilor periculoase în sensuri giratorii, instalarea de bariere mediale și construirea de treceri de pietoni și piste pentru biciclete sigure, precum și îmbunătățirea vizibilității pe drumurile rurale.

Slovenia

Cele 30 de măsuri coordonate din Programul Național de Siguranță Rutieră 2023-2030 au început deja să producă rezultate pozitive. Unele exemple includ:

În 2024, poliția slovenă a ajustat sistemul de sancțiuni, concentrându-se în special pe interzicerea utilizării telefoanelor mobile în timpul conducerii. Datele poliției arată o scădere de aproximativ 5% a incidentelor în care șoferii au fost prinși folosind telefonul mobil.

Agenția Slovenă pentru Siguranța Rutieră (AVP) a desfășurat acțiuni preventive la nivel național, colaborând cu poliția și autoritățile locale, abordând riscuri cheie cum ar fi viteza, alcoolul și distragerea atenției.

Un alt aspect important este programul de sprijin pentru șoferii în vârstă, care include ateliere naționale pentru promovarea mobilității sigure.

Începând din 2016, AVP a realizat o analiză detaliată a accidentelor mortale pentru a identifica motivele sistemice și a propune îmbunătățiri infrastructurale.

Belgia

Între 2014 și 2024, decesele rutiere în Belgia au scăzut cu 37%, iar între 2019 și 2024, scăderea a fost de 27%. În acest interval, Belgia a implementat măsuri pentru a îmbunătăți siguranța participanților vulnerabili la trafic și pentru a întări aplicarea legii. Anumite orașe, cum ar fi Bruxelles, au extins zonele cu limită de viteză la 30 km/h.

Rețeaua de piste pentru biciclete s-a extins, iar procesarea amenzilor a fost standardizată, cu resurse suplimentare alocate pentru o gestionare eficientă. În prezent, se utilizează aproximativ 5.000 de camere automate pentru recunoașterea plăcuțelor de înmatriculare.

În 2024, numărul de infracțiuni rutiere legate de viteză a crescut cu 500.000. Sancțiunile pentru folosirea telefonului mobil în timp ce se conduce sau pentru combinații de abateri contribuie la o aplicare mai strictă a legii.

În timpul campaniei împotriva conducerii sub influența alcoolului, majoritatea polițiștilor din Belgia desfășoară frecvent controale.

Cum a reușit Norvegia să devină cea mai sigură țară din Europa pentru șoferi?

În 2024, Norvegia a raportat 16 decese rutiere la un milion de locuitori. Ministrul Transporturilor, Jon Ivar Nygard, a prezentat politicile care au dus la aceste rezultate. Politica principală a fost „Viziunea Zero”, cu scopul de a elimina accidentele mortale. Planul include 179 de măsuri.

Intervențiile poliției, radarul automat și interdicțiile stricte pentru conducerea sub influența alcoolului sau a altor substanțe au fost esențiale pentru reducerea mortalității. Norvegia a crescut procentul de vehicule care respectă limita de viteză de la 45,6% în 2006 la 62,1% în 2023, prin campanii de informare adecvate.

Planurile lor se concentrează pe viteza excesivă, consumul de droguri, utilizarea centurii de siguranță și protecția participanților vulnerabili, inclusiv copii și bicicliști.

Norvegia are una dintre cele mai scăzute limite legale de alcoolemie pentru șoferi (0,2‰), iar aplicarea etilotestelor, a radarelor și a sancțiunilor pentru încălcări este cuprinzătoare pentru descurajarea comportamentului periculos.

Legea privind centura de siguranță este foarte bine aplicată, rata de utilizare fiind de peste 97%.

Promovarea modernizării parcului auto pentru a încorpora cele mai recente caracteristici de siguranță.

Atenția este de asemenea îndreptată către grupurile cu risc crescut, cum ar fi tinerii șoferi și participanții în vârstă.

Campanii de educație publică care subliniază importanța utilizării centurii de siguranță și a evitării distragerii atenției (inclusiv folosirea telefonului mobil).

Analiza datelor pentru a identifica drumurile cu risc și pentru a îmbunătăți infrastructura.

Siguranța rutieră necesită coordonarea acțiunilor de către diverse autorități, inclusiv Autoritatea Națională pentru Drumuri Publice din Norvegia, poliție, autorități de sănătate, administrații locale și ONG-uri.