Guvernul se pregătește să reducă sporurile pentru angajații bugetari începând cu 1 iulie. Economiile vor fi direcționate către susținerea consumatorilor vulnerabili de energie
Începând cu 1 iulie, Guvernul planifică măsuri pentru economisirea resurselor bugetare, incluzând posibilitatea de a reduce sau a elimina sporurile acordate angajaților bugetari, conform unor surse guvernamentale. Aceste măsuri vor fi incluse într-un proiect de Ordonanță de Urgență pe care Executivul intenționează să-l aprobe în ședința de vineri sau luni.
Decizia rapidă a Guvernului este determinată de necesitatea de a implementa măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili de energie începând cu 1 iulie, având nevoie de fonduri semnificative din bugetul național.
Astăzi, se va decide dacă acest proiect de OUG va fi inclus pe ordinea de zi a ședinței de vineri, programată pentru ora 14.00.
Dacă nu se iau măsuri clare astăzi, există posibilitatea ca proiectul să fie aprobat luni, 30 iunie, ultima zi în care Guvernul poate adopta Ordonanța.
Sporuri vizate pentru reducere sau eliminare
Proiectul de OUG în curs de pregătire preconizează plafonarea unor sporuri pentru angajații bugetari. Un exemplu este sporul pentru condiții dăunătoare, care ar urma să fie plafonat la 300 de lei brut, atât în administrația publică locală, cât și centrală.
În prezent, acest spor este stabilit la 15% din salariu, dar nu depășește 1.500 de lei brut.
Prin această plafonare, se estimează economii de 1,3 miliarde de lei în următoarele 6 luni, iar economiile pentru anul următor ar putea ajunge la 2,6 miliarde de lei.
Conform surselor, se iau în calcul și tăieri de sporuri precum cele pentru stimulentele de fonduri europene, sporul pentru antenă, complexitate muncii, sporul de doctorat pentru funcționarii publici și sporul de confidențialitate.
Reducerea acestor sporuri și stimulente considerabile face parte din măsurile din programul de guvernare.
În programul de guvernare nu sunt specificate typo-urile de sporuri ce pot fi reduse sau eliminate, cu excepția unei mențiuni referitoare la „reducerea sporurilor pentru personalul din spitale cu datorii”. Aceasta include „optimizarea sporurilor în funcție de numărul de servicii medicale oferite”.
Anul trecut, sporurile acordate au totalizat 12,4 miliarde de lei, echivalentul a 2,4 miliarde de euro, conform datelor Ministerului Finanțelor.
Ministerul Finanțelor a raportat că, în anul 2024, plățile pentru sporurile de muncă au fost de 7.862,9 milioane de lei pentru sporuri pentru condiții de muncă și de 4.556,9 milioane de lei pentru alte sporuri, totalizând 12.419,8 milioane de lei.
Aceste sporuri sunt distribuite celor 1,3 milioane de angajați din sectorul public, însă nu toți primesc aceleași sporuri.
Peste 3,7 milioane de consumatori vulnerabili
O prioritate a noului Guvern este stabilirea ajutoarelor pentru consumatorii vulnerabili de energie.
Începând cu 1 iulie, expiră schema de plafonare și este de așteptat ca prețurile la energie să crească semnificativ pentru mulți consumatori casnici.
Conform estimărilor Ministerului Energiei, mai mult de 3,7 milioane de gospodării sunt considerate vulnerabile, iar fondurile pentru aceasta nu au fost incluse în buget, conform surselor anonime guvernamentale.
Foștii miniștri ai energiei și muncii, Sebastian Burduja și Simona Bucura – Oprescu, au propus un proiect de OUG pentru a introduce un mecanism de sprijin pentru consumatorii de energie electrică aflați în dificultate.
Diverse opțiuni de ajutor pentru persoanele vulnerabile
Mecanismul preconizează oferirea unor tichete de energie începând cu 1 iulie până pe 31 martie 2026.
Estimările Ministerului Energiei arată că 3,7 milioane de gospodării vor beneficia de acest ajutor.
Proiectul nu conține o sumă specifică pentru ajutor, menționând doar „Sprijin – ajutor în valoare de …. lei acordat lunar consumatorilor de energie electrică”, lăsând fără un impact clar asupra bugetului.
Foștii miniștri au lăsat alegerea valorii ajutoarelor actualului Guvern. Până joi seară, au fost discutate mai multe opțiuni - 36 lei, 50 lei sau 72 lei, ultima fiind considerată cea mai potrivită.
Pentru opțiunea de 36 lei, estimările bugetare ar indica o necesitate de aproximativ 800 milioane de lei, fără a fi prevăzută în bugetul pe 2025.
Pentru 50 lei, efortul bugetar este calculat la peste 1,1 miliarde lei, iar pentru 72 lei, suma totală necesară ar fi aproape 1,6 miliarde lei.
„Înțelegem importanța și urgența de a lua o decizie. Totuși, trebuie să discutăm despre sumă și sursa financiară, având în vedere că aceasta nu a fost inclusă în buget”, au declarat oficialii guvernamentali intervievați.
