„Extrem de periculos”. Riscurile emergente în urma eliminării unor lideri din apropierea ayatollahului Ali Khamenei

„Extrem de periculos”. Riscurile emergente în urma eliminării unor lideri din apropierea ayatollahului Ali Khamenei
Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului. Foto: Profimedia

Ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, în vârstă de 86 de ani, se confruntă cu o izolare crescută. O serie de consilieri militari și de securitate esențiali au fost uciși în atacurile aeriene israeliene, ceea ce a lăsat un gol semnificativ în anturajul său, având potențialul de a genera erori strategice, conform informațiilor furnizate de cinci surse care cunosc deciziile sale.

Recent, marți, Israelul a declarat că l-a eliminat pe Ali Shadmani, noul șef al armatei iraniene, care a ajuns la conducere doar cu patru zile înainte, după ce predecesorul său a fost ucis de forțele israeliene vineri. De asemenea, Israelul a direcționat atacurile sale asupra armatei iraniene încă din etapele inițiale, Khamenei exprimându-și regretul pentru pierderile suferite de generalii săi.

O sursă din cercul de consilieri al ayatollahului a declarat că riscurile erorilor de calcul din partea Iranului în ceea ce privește apărarea și stabilitatea internă au crescut semnificativ, devenind „extrem de periculoase”.

Mai mulți lideri militari de top au fost eliminați în ultima săptămână, inclusiv consilieri proeminenți ai lui Khamenei din Gărzile Revoluționare, forța militară de elită a Iranului; printre aceștia se numără comandantul general Hossein Salami, șeful departamentului aerospațial Amir Ali Hajizadeh, și directorul serviciilor secrete, Mohammad Kazemi.

Cine sunt consilierii lui Ali Khamenei?

Cercul restrâns al liderului suprem este format din aproximativ 15-20 de consilieri, inclusiv comandanți ai Gărzii, cleri și politicieni, conform surselor care participă la întâlnirile cu liderul.

Acest grup informal se reprogramează ad-hoc, fiind contactat atunci când Khamenei are nevoie de consilierea lor pentru o discuție importantă la reședința sa din Teheran. Toți membrii acestui consiliu manifestă o loialitate fermă față de el și față de ideologia Republicii Islamice.

Khamenei, cu o poveste marcată de detenție în timpul revoluției din 1979 și de un atentat, este dedicat menținerii sistemului islamic și se arată extrem de suspicios față de Occident.

În structura guvernamentală iraniană, el deține controlul suprem asupra forțelor armate, are puterea de a declara război și poate numi sau demite oficiali de rang înalt, inclusiv comandanți militari și judecători.

Supraviețuirea regimului, prioritatea numărul unu

Khamenei are ultimul cuvânt în deciziile mai importante, însă apreciază sfatul consilierilor săi, ascultând diverse perspective și cerând adesea informații suplimentare într-o manieră care ilustrează prudența sa.

„Khamenei este extrem de încăpățânat, dar și foarte prudent, ceea ce explică durata sa la putere”, a afirmat Alex Vatanka, directorul Programului Iran la Middle East Institute.

Analiza cost-beneficiu pe care Khamenei o efectuează se axează în mod special pe supraviețuirea regimului, un obiectiv care a fost mereu provocat. De-a lungul timpului, el a mobilizat Gărzile Revoluționare și miliția Basij pentru a reprima protestele naționale.

Deși forțele de securitate au reușit să mențină ordinea, sancțiunile internaționale au generat o criză economică care ar putea amenința stabilitatea internă în viitor.

Provocări majore pentru ayatollah

Khamenei se află într-un moment crucial, confruntându-se cu o intensificare a conflictului cu Israelul, care vizează obiective nucleare și militare, ceea ce duce la atacuri și contraatacuri din partea iranienilor, conform surselor.

Sursele familiarizate cu deciziile sale au subliniat că, deși unii din echipa sa nu au fost atacați, continuă să aibă influență, inclusiv consilieri de top în probleme politice, economice și diplomatice.

Khamenei îi desemnează pe acești consilieri pentru a gestiona diverse probleme, extinzându-și influența asupra mai multor instituții din domeniile militar, de securitate, cultural, politic și economic.

În acest mod, biroul său se implică nu doar în marile probleme ale statului, ci și în inițiative de mică amploare, sugerând o integrare profundă în cadrul guvernării.

Fiul său, Mojtaba, în prim-planul succesiunii?

Mojtaba, fiul lui Khamenei, s-a dotat cu o funcție din ce în ce mai influentă în procesele de decizie în ultimii 20 de ani, acționând ca un liant între diferite facțiuni și organizații.

Cleric de rang mediu, acuzat de unii de a fi un potențial succesor al tatălui său, Mojtaba a construit relații strânse cu Gărzile Revoluționare, sporindu-și influența în structurile politice și de securitate ale țării.

Ali Asghar Hejazi, adjunctul pentru securitatea politică în biroul său, joacă un rol crucial în deciziile sensibile și este adesea considerat a fi cel mai influent oficial în domeniul informațiilor din Iran.

Alte figuri de încredere pentru Khamenei în chestiuni diplomatice și interne includ șeful biroului său Mohammad Golpayegani, foști miniștri de externe precum Ali Akbar Velayati și Kamal Kharazi, și fostul președinte al parlamentului Ali Larijani.

Însă, pierderea conexiunilor cheie din Gărzile Revoluționare afectează structura de vârf a unei organizații esențiale pentru puterea sa de când Khamenei a devenit lider suprem.

Deși lanțul de comandă al armatei se desfășoară prin ministerul apărării, Gărzile Revoluționare răspund direct lui Khamenei, având acces la echipamente militare avansate, ceea ce le conferă un rol semnificativ.

Izolarea și provocările externe

Într-o perioadă marcată de provocări severe pentru Republica Islamică, Khamenei se simte tot mai izolat, afectat de pierderea unor figuri de lideranță din regiune, pe fondul intensificării atacurilor israeliene.

Printre pierderile semnificative se regăsește Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah, precum și președintele sirian Bashar al-Assad, al cărui regim a fost fragilizat de rebeli.

De asemenea, se menționează că ayatollahul Ali Khamenei ar fi putut suferi o soartă similară cu Nasrallah dacă nu ar fi intervenit președintele american Donald Trump, care a oprit recent un plan de atac israelian împotriva sa.

Recomandari
Show Cookie Preferences