După o lună rece, au reapărut criticile la adresa schimbărilor climatice. „Vremea nu este aceeași cu clima”

Lunile februarie și mai s-au dovedit neobișnuit de reci, ceea ce a dus la reapariția postărilor ce contestă știința și discuțiilor față în față. Totuși, este important de reținut că „vremea nu este climă”, iar condițiile reci de astăzi nu anulează tendințele evidente din ultimele 15 ani.
- Conform unui studiu Eurobarometru, proporția românilor care consideră schimbările climatice o problemă majoră este semnificativ mai mică decât media europeană. Think-tank-ul Breugel din Bruxelles observă o schimbare a percepției în rândul populației europene, indicând că, în perioadele de instabilitate economică, „pericolul climatic” devine mai puțin relevant.
„Schimbatu-s-a Clima?”, se întreba în 1898, Ștefan C Hepites, un pionier al meteorologiei românești.
Am primit oare răspunsul?
Răspunsul din acea perioadă era că nu existau suficiente dovezi, România având doar 20-25 de ani de observații meteorologice. Hepites menționa că doar a treia generație va putea confirma dacă clima se schimbă.
După patru generații și numeroase observații, este evident că temperatura medie din România a crescut cu mai mult de 1 grad Celsius.
Deși un grad poate părea nesemnificativ, fiecare zecime este crucială atunci când ne referim la temperaturile medii anuale.
Mulți contestă schimbările climatice, unii susținând că acestea sunt rezultatul variațiilor naturale, alții atribuie cauza ciclurilor solare sau activității vulcanice, negând rolul omului în acest fenomen. Pe grupurile de discuții legate de fenomene meteorologice extreme, frecvent se pot vedea comentarii ce sugerează că șocurile climatice nu au legătură cu încălzirea globală.
Aproape 26% dintre români refuză să accepte realitatea schimbărilor climatice
Scepticismul nu se limitează la rețelele sociale; în perioadele de vreme rece, idei eronate circulă adesea în autobuze, piețe, cozi, trenuri sau parcuri.
Deși este greu de estimat câți români contestă încălzirea globală, un sondaj INSCOP comandat de News.ro arată că 26% dintre respondenți afirmă că „schimbările climatice nu sunt reale și nu au efecte vizibile”. Sondajul, desfășurat vara anului 2024, a inclus 1.100 de respondenți contactați telefonic.
Scepticismul e mai pronunțat în rândul cetățenilor din țări din afara UE
Un raport Eurobarometru din 2023 a evidențiat că proporția românilor care percep schimbările climatice ca o problemă importantă este la jumătate față de media europeană.
Cercetarea efectuată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) sugerează că scepticismul față de schimbările climatice și tranziția ecologică este mai accentuat în diferite țări membre ale Uniunii Europene comparativ cu statele din estul continentului, cum sunt Moldova și Azerbaidjan.
Ideea că omul nu afectează schimbările climatice provine din frică și dezinformare, în ciuda dovezilor științifice clare care arată că activitatea umană este principalul factor al acestor schimbări.
Schimbările climatice nu mai sunt un concept abstract, ci o realitate bine fundamentată, conform unui amplu raport la nivel european.
Atitudinea politicienilor față de climă
Unii consideră că natura este atât de puternică încât nu poate fi influențată de acțiunile umane. Aceasta este o ideologie veche, dar greșită, având în vedere cunoștințele actuale.
Un alt aspect semnificativ este că politicienii contribuie la scepticismul climatic.
În loc să ofere soluții bazate pe dovezi științifice, mulți aleg să transforme problemele legate de climă în teme ideologice, exploatând fricile și nesiguranțele economice ale cetățenilor. La finalul fiecărui an, un summit climatic de amploare stârnește controverse, subliniind complexitatea subiectului „schimbărilor climatice”.
Clarificarea distincției dintre vreme și climă
De ce există atât de mulți oameni care contestă existența încălzirii globale? Răspunsul este o combinație de factori culturali, educaționali, politici și psihologici.
Unul dintre cele mai mari obstacole este confuzia între vreme și climă; în perioadele de răceală, cum a fost luna mai a anului 2025, mulți tind să susțină că nu există dovezi pentru încălzirea globală într-o astfel de situație.
Un episod rar de iarnă din februarie 2025, care a adus un strat de zăpadă considerabil în București, a fost o altă ocazie în care scepticismul față de știința climei a crescut.
Un alt exemplu de acest tip a fost luna mai 2025, care a fost semnificativ mai rece decât media.
Confuzia între vremea de zi cu zi și trendurile climatice pe termen lung continuă, deși dovezile indică faptul că temperatura globală este acum mult mai mare decât acum 50 de ani.
Astfel, nu întrebăm „cum va fi clima” pentru următoarele zile, ci ne interesăm în principal de „cum va fi vremea”.
Complexitatea climatologiei
Mecanismele schimbărilor climatice sunt complexe și, de exemplu, știința a necesitat peste un secol pentru a răspunde majorității întrebărilor legate de acest subiect.
Lipsa educației ecologice în școli face ca termeni precum „efectul de seră”, „emisiile de CO₂” sau „schimbările climatice cauzate de om” să rămână abstracți pentru mulți.
Cercetările privind încălzirea atmosferei au început acum peste 125 de ani, iar în anii '70 mulți anticipau o răcire globală, bazându-se pe exemplele glaciațiunilor anterioare.
Un anumit set de date meteorologice sugera o răcire, iar unii cercetători au interpretat acest lucru ca un indiciu că „Marea Răcire” se apropie, dar realitatea a fost diferită. Știința evoluează prin învățarea din greșeli.
30 de ani de discuții despre încălzirea globală în România
Încălzirea globală a fost un subiect de discuție în România începând cu anii '90, când cercetătorii români au început să acceseze lucrări internaționale importante.
După 1990, ideile s-au propagat mai rapid, iar modelele climatice au fost mai riguros analizate, ducând la o înțelegere mai bună a fenomenului.
Anii '90 au marcat apariția unor semne clare ale încălzirii globale, anii 1994 și 2000 fiind cei mai călduroși ai deceniului.
Mulți dintre cei care recunosc schimbările climatice consideră că ele sunt cauzate de natura însăși și cred că mediul se va autoregla.
Creșterea numărului de zile cu temperaturi extreme
Unii susțin că „așa a fost dintotdeauna” și compară verile din anii '30 cu cele din prezent, folosind date din trecut. Aceasta este, însă, o comparație greșită, dat fiind că verile actuales au mult mai multe zile cu temperaturi de 40 de grade, iar iernile nu mai sunt la fel de zăpezite ca acum 50-60 de ani.
Neîncrederea în autorități și experți este semnificativă, o realitate evidențiată în timpul pandemiei.
La nivel global, studiile recente evidențiază cum unele fenomene meteo extreme sunt amplificate ca urmare a schimbărilor climatice.
Îngrijorările economice reduc atenția acordată schimbărilor climatice
Cercetările recente indică clar că anumite fenomene au fost agravate de încălzirea globală. Astfel de studii sunt disponibile și pe platforma World Weather Attribution.
Think-tank-ul Breugel din Bruxelles observă o schimbare de percepție remarcabilă în Europa.
„Din 2020, preocupările față de securitate și costul vieții au diminuat interesul pentru problemele climatice, iar scepticismul a crescut, ceea ce a dus la o atenție sporită asupra adaptării la aceste schimbări”, concluzionează studiul Breugel.
Un exemplu din România: Crin Antonescu
“Această creștere a scepticismului este probabil rezultatul campaniilor politicienilor populisti și extremiști de dreapta dincepând cu 2020, care încurajează relativismul în discuțiile despre climă.”
“Eforturile de a crea o diviziune ecologică în discuțiile despre schimbările climatice, în locul unui consens care să depășească liniile politice, erau deja în desfășurare înainte de 2020”, adaugă cei de la Breugel.
Mulți politicieni au promovat ideea că schimbările climatice sunt un fenomen natural, negând contribuția umană și susținând că acestea reprezintă o constantă.
La sfârșitul lunii martie, Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale, a declarat într-o emisiune televizată că nu există dovezi clare ale încălzirii globale cauzate de activitatea umană. De asemenea, a menționat că „a fost o idee bună, dar exagerată”.
Alți politicieni au subliniat că știința exagerează efectele și că transiția ecologică va avea consecințe negative asupra locurilor de muncă și costurilor de trai.
Provocarea nu este doar de a convinge pe toată lumea că încălzirea globală este reală, ci mai degrabă de a depăși barierele psihologice și culturale care ne împiedică să înțelegem distincția între vremea actuală și tendințele climatice pe termen lung.
Românii resimt deja efectele schimbărilor climatice: secete repetate, inundații devastatoare și modificări în agricultură. Condițiile de frig din februarie sau din luna mai nu anulează aceste realități, la fel cum o perioadă călduroasă de iarnă nu semnifică dispariția sezonului. „Vremea nu este aceeași cu clima”.
Imagine: Dreamstime.com