Majoritatea românilor consideră că salariul ideal se situează între 1.500 și 2.000 de euro, iar 20% dintre ei estimează că munca lor merită mai mult de 3.000 de euro, conform unui sondaj ce compară românii cu moldovenii, bulgarii, grecii și ungurii.

Aproximativ 43% dintre lucrătorii din România exprimă nemulțumiri legate de salarii, iar pentru 63% dintre aceștia, o compensație mai mare reprezintă motivul principal pentru schimbarea locului de muncă. Deși angajatorii sunt conștienți de această situație, doar 13% dintre ei intenționează să majoreze semnificativ salariile în anul următor, conform studiului "Salarii și beneficii – echilibru între așteptări și ofertă" realizat de Undelucram.ro.

Sondajul a avut loc între 15 aprilie și 1 iunie și a implicat 8.898 de angajați cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani din România, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia și Ungaria. Studiul a inclus și 990 de specialiști în resurse umane din țările menționate, pentru a înțelege mai bine relația dintre angajați și angajatori.

"Studiul evidențiază o realitate resimțită de toți angajații din aceste țări – dorința de salarii mai mari, însă conștientizarea faptului că următorii doi ani ar putea fi dificili, iar veniturile să stagneze. 44% dintre specialiștii în resurse umane iau în calcul ajustări punctuale ale pacelor salariale, iar 13% optează pentru majorări semnificative. Angajatorii devin tot mai receptivi la nevoile angajaților, dar rămân precauți în contextul economic actual", a declarat Costin Tudor, CEO Undelucram.

72% dintre angajați iau în considerare schimbarea locului de muncă, iar 28% dintre aceștia caută deja activ.

Datele arată că 72% dintre angajați se gândesc să își schimbe locul de muncă, iar 28% dintre aceștia caută deja noi oportunități. Printre cei care contemplă această schimbare, 44% ar face-o doar în cazul unei oferte foarte atractive. 13% dintre respondenți se declară mulțumiți de locul actual de muncă, iar 8% iau în considerare o schimbare în următoarele 6-12 luni. Moldovenii sunt cei mai interesați de schimbare, cu 79% analizând această posibilitate, urmați de bulgarii cu 74%, românii și grecii cu 72%, iar ungurii cu 68%.

Un pachet salarial atractiv (salariu și beneficii) este principalul motiv de schimbare a locului de muncă în toate cele cinci țări.

Un pachet salarial mai atrăgător reprezintă motivul principal pentru care angajații aleg un nou loc de muncă în toate țările implicate în studiu. În România, Republica Moldova și Bulgaria, programul flexibil și opțiunile de muncă remote urmează pe locul al doilea, în timp ce în Grecia și Ungaria, dorința de a avea un mediu mai plăcut de lucru (echipă/supraveghere/cultură organizațională) se bucură de o importanță similară. Mediul de lucru este al treilea motiv pentru care românii iau în considerare schimbarea locului de muncă (13%), urmat de oportunitățile de dezvoltare profesională (6%).

La nivel regional, 3% dintre angajați aleg alte locuri de muncă pentru beneficii legate de soft & life skills, cum ar fi comunicare asertivă, empatie sau reziliență.

Aproape 20% dintre angajații români cred că salariul lor ar trebui să depășească 3.000 de euro.

Circa 33% dintre respondenți au salarii sub 1.000 de euro, 27% între 1.000-1.500 de euro, 18% între 1.500-2.000 de euro, 14% între 2.000 și 3.000 de euro, iar 7% beneficiază de salarii peste 3.000 de euro. De altfel, salariile din România se situează printre cele mai mari din regiune, spre exemplu, 70% dintre moldoveni câștigă sub 1.000 de euro, iar doar 6% dintre unguri au salarii de peste 3.000 de euro.

Conform datelor, 27% dintre angajații români consideră că ar fi corect să aibă un salariu între 1.500 și 2.000 de euro, iar 18% spun că munca lor ar merita peste 3.000 de euro. Alți 6% afirmă că merită salarii între 500 și 1.000 de euro.

Comparativ, 20% dintre angajații din Republica Moldova cred că este corect să câștige între 500 și 1.000 de euro, iar 40% între 1.000 și 1.500 de euro. Cei mai mulți bulgari (32%) și unguri (36%) consideră că merită între 1.500 și 2.000 de euro, în timp ce 39% dintre greci cred că salariul corect ar fi între 1.000 și 1.500 de euro. În acest context, românii și ungurii au cele mai apropiate așteptări salariale, cu 18% dintre români și 16% dintre unguri dorind salarii peste 3.000 de euro.

Grecia are cele mai mari procente de angajați fără creșteri salariale în ultimii doi ani, în timp ce Ungaria are cei mai mulți angajați nemulțumiți.

Românii își exprimă dorința pentru salarii mai mari având în vedere că în ultimii doi ani creșterile procentuale ale salariilor nu au fost semnificative, în contextul unei inflații constante. Astfel, 29% dintre angajații români au beneficiat de o creștere salarială de 5-10%, iar 26% nu au avut parte de nicio majorare în această perioadă. Grecia este regiunea cu cel mai mare procent (44%) de angajați care nu au beneficiat de creșteri salariale în ultimii doi ani, în timp ce Republica Moldova se află în fruntea clasamentului cu 14% dintre angajați ce au primit creșteri de salarizare de peste 20%.

În concluzie, 43% dintre angajații români resimt nemulțumiri legate de salariu (dintre care 13% se consideră foarte nemulțumiți), 26% sunt neutri, 27% simt satisfacție în fidelitate, iar 4% se simt foarte mulțumiți. Ungurii conduc clasamentul regional al nemulțumirii cu 59%, urmați de bulgari cu 56%, și de greci și moldoveni cu 48%.

Printre avantajele menționate, angajații români beneficiază de cele mai frecvente tichete de masă (68%), asigurare medicală privată (56%), program flexibil/remote (40%), bonusuri de performanță (32%), zile suplimentare de concediu (28%), petreceri și evenimente (24%), cursuri și formări profesionale (19%), transport decontat (18%) și acces la platforme educaționale (18%). Beneficiile ce vizează wellness/sport sunt oferite pentru 16% dintre angajați, asigurarea de viață pentru 12%, iar asigurarea medicală privată pentru familia angajatului pentru 10%.

În restul țărilor, aceste beneficii pot varia: în Republica Moldova predomină tichetele de masă și bonusurile de performanță, iar în Bulgaria, asigurările sunt urmate tot de tichetele de masă. Grecia oferă asigurări medicale ca beneficiar principal, urmate de tichete, iar în Ungaria, bonusurile și programul flexibil sunt cele mai frecvente.

8% dintre angajați din regiune nu beneficiază de avantaje extra-salariale.

Aproximativ 8% dintre respondenți din toate cele cinci țări nu beneficiază de avantaje extra-salariale. Cele mai menționate beneficii suplimentare includ bugetul flexibil pentru beneficii (10%), urmate de tichetele cadou și mașina de serviciu (6% fiecare).

În cazul în care ar rămâne cu actualul angajator, principalele motive care ar determina angajații români să rămână sunt: creșterea salariului (85%), oportunitățile de avansare și dezvoltare (52%), bonusuri mai mari (45%), program flexibil (38%) și asigurare medicală extinsă (22%).

Creșterea salariului este factorul principal pentru rămânerea angajaților în toate țările cuprinse în studiu.

Pentru 21% dintre respondenți, un management empatic, profesionist și bazat pe echitate și comunicare constituie motivul principal pentru retenția pe termen lung în companie.

Aproape 50% dintre angajați se așteaptă ca salariile să stagneze în următorii doi ani.

Dacă ar primi o ofertă cu un venit cu 20% mai mare, dar doar în beneficii, 48% dintre angajați ar lua decizia pe baza acestor avantaje, 31% ar accepta oferta imediat și 21% ar refuza.

Aproximativ 51% dintre angajați se așteaptă ca salariile să rămână stabile în următorii doi ani, în timp ce 37% estimează creșteri moderate. În contrast, 6% sunt mai optimiști și cred în creșteri considerabile, iar 5% se tem de reduceri ale veniturilor. În Grecia, Bulgaria și Ungaria, majoritatea angajaților preconizează stagnare, în timp ce în Republica Moldova pesimismul este redus, un număr semnificativ așteptând o creștere moderată.

Dacă ar avea posibilitatea de a adăuga beneficii, 50% dintre angajații români și-ar dorim un buget pentru beneficii flexibile, 48% ar opta pentru zile suplimentare de concediu, 44% pentru carduri de vacanță sau tichete culturale, 43% pentru un program de lucru mai flexibil, 36% pentru un buget dedicat dezvoltării, 34% pentru asigurări extinse și 25% pentru abonamente la activități sportive sau sprijin pentru părinți.

Beneficiile flexibile reprezintă cel mai dorit upgrade pentru pachetul salarial în toate cele cinci țări analizate.

Aproximativ 34% dintre specialiștii în resurse umane estimează că valoarea medie a beneficiilor lunare este de 100-200 de euro, în vreme ce 23% spun că aceasta se încadrează între 200-400 de euro. 21% dintre angajatori oferă beneficii de 50-100 de euro, 12% sub 50 de euro, iar 3% nu oferă niciun fel de beneficii. Totuși, 6% din experții HR afirmă că, în unele companii, beneficiile depășesc 400 de euro lunar.

În ceea ce privește planurile pentru următorii doi ani, 48% dintre specialiștii HR nu anticipează schimbări, 33% iau în considerare noi beneficii, 12% vor să crească bugetul, iar 6% estimează posibile reduceri de cheltuieli. Opiniile despre viitor sunt asemănătoare la nivel regional, cu majoritatea experților neanticipând schimbări drastice.

În toate cele cinci țări, angajatorii consideră că pachetul salarial (salariu de bază și beneficii) este principalul factor de retenție. 40% dintre specialiștii HR din România afirmă acest lucru. În alte țări, procentajele variază între 43% în Ungaria și 58% în Republica Moldova. De asemenea, angajații români rămân pentru cultura organizațională (25%), echilibrul muncă-viață personală (22%), oportunitățile de avansare (8%) și management (5%).

Aproape 50% dintre angajatorii din România iau în considerare ajustări ale salariilor.

Aproximativ 44% dintre angajatorii din România sunt deschiși la ajustări punctuale ale politicii salariale, în timp ce 13% doresc modificări semnificative, iar 13% nu intenționează schimbări.

Printre metodele prin care specialiștii HR din România obțin feedbackul angajaților se numără discuțiile individuale (64%), sondajele interne (43%), resurse externe (40%) și discuțiile informale (34%). 12% dintre angajatori nu caută activ feedback.

Comparativ, în Moldova, 74% dintre angajatori nu solicită feedback, iar în Bulgaria, predomină contactul direct (33%) și discuțiile informale (31%). În Grecia, discuțiile informale (37%) și sondajele interne (36%) sunt cele mai utilizate, iar în Ungaria, 40% dintre angajatori nu solicită feedback activ.

Informații despre studiu: Sondajul a fost realizat între 15 aprilie 2025 și 1 iunie 2025, având ca participanți 8.898 de angajați cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani și 990 de specialiști în resurse umane din România, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia și Ungaria.