Infecția cu rotavirus este mai gravă decât enterocolita ușoară! Detaliile bolii explicate de un pediatru: „În formele severe, deshidratarea apare rapid și necesită frecvent spitalizare”

Rotavirusul este tot mai comun în timpul verii, chiar și în vacan ț e, iar semnele bolii pot fi deceptive. Febra mare, vărsăturile și scaunele apoase îi pot determina pe mulți părinți să creadă că este vorba despre o „enterocolită ușoară”. Însă, această infecție extrem de contagioasă, care este activă și în sezonul cald, poate conduce rapid la deshidratare severă, mai ales în rândul copiilor sub 5 ani. Dr. Raluca Bidiga, medic pediatru specializat în endocrinologie pediatrică și urgențe, discută despre semnele care trebuie să ne alerteze, metodele de prevenire și importanța vaccinării pentru a evita spitalizările, chiar și vara.

Rotavirusul reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de gastroenterită severă la cei mici. Acest virus extrem de contagios se transmite prin contactul fecal-oral, fie că este vorba de mâini murdare, obiecte contaminate, alimente sau apă infectată. Copiii sub 5 ani sunt cei mai afectați, în special cei sub 2 ani, deoarece riscul de deshidratare din cauza vărsăturilor și diareei frecvente este considerabil mai ridicat.

De la vacanță la urgențe – semnele unei infecții severe

Deși rotavirusul este mai activ în lunile reci, dr. Raluca Bidiga observă o sporire a cazurilor și vara, inclusiv în vacanțe. „Îmi amintesc un cazul unui copil de 6 ani, adus la urgențe direct din vacanță, după două zile de diaree (aproximativ 10 scaune apoase pe zi), vărsături repetate și febră ridicată de 40 - 40.3 grade, care nu ceda în ciuda tuturor măsurilor corecte întreprinse de părinți.”

Copilul prezenta ochi încercănați, gura uscată, era apatic, iar pulsul era slab. Diagnosticul a fost clar: deshidratare severă din cauza infecției cu rotavirus. A fost internat și a primit rehidratare intravenoasă timp de 3 zile. A fost un caz fericit, marcat de o recuperare completă, însă, din păcate, nu toate cazurile se termină astfel.

Când este cazul să ne îngrijorăm de simptome

Nu toate episoadele de diaree la copii sunt severe. Uneori, o enterocolită ușoară se poate trata cu lichide și repaus alimentar. Cu toate acestea, dr. Bidiga face distincția clară: „O enterocolită ușoară permite copilului să se hidrateze și să se hrănească, în timp ce formele severe pot duce rapid la deshidratare și necesită adesea tratament spitalicesc.”

Printre semnele de alarmă care ar trebui să ne îngrijoreze se numără:

• letargie sau somnolență accentuată
• gura și buzele uscate
• lipsa lacrimilor
• scăderea semnificativă a cantității de urină
• vărsături frecvente și imposibil de controlat
• febră mare care nu cedează la tratament
• dureri abdominale intense

De ce riscurile sunt mai mari vara?

„Locurile de vacanță, grădinițele, piscinele și locurile de joacă sunt toate zone în care virusul se poate răspândi cu ușurință. Mai mult, căldura facilitează deshidratarea”, subliniază medicul pediatru.

Infecția nu este doar incomodă. În anumite cazuri, poate exercita efecte sistemice, afectând întreg organismul, nu doar sistemul digestiv, ducând la deshidratare severă, dezechilibre electrolitice sau reacții autoimune.

„Episodul de diaree severă poate provoca malabsorbție temporară, pierderi proteice și dezechilibre electrolitice”, adaugă Dr. Bidiga.

Infecțiile virale timpurii și riscul de diabet autoimun

Cercetările recente sugerează că anumite infecții virale din primii ani de viață, inclusiv rotavirusul, ar putea contribui la dezvoltarea unor boli autoimune, precum diabetul de tip 1. „Studiile experimentale au demonstrat că anumite tulpini de rotavirus pot provoca un răspuns imun care afectează celulele beta pancreatice prin mimetism molecular”, explică dr. Raluca Bidiga.

Aceasta înseamnă că sistemul imunitar al copilului, în loc să atace doar virusul, ajunge să confunde celulele care produc insulină din pancreas cu agenți patogeni și le distruge. Acest fenomen poate duce, în timp, la dezvoltarea diabetului zaharat de tip 1 – o boală autoimună incurabilă care necesită tratament zilnic cu insulină.

Un studiu publicat de Perrett și colaboratorii în 2019 a evidențiat, în Australia, o scădere semnificativă a incidenței diabetului de tip 1 la copiii vaccinați, după introducerea vaccinării împotriva rotavirusului.

Măsuri de protecție în perioada vacanțelor

Vacanțele cu copiii sunt momente plăcute, dar pot deveni rapid stresante dacă apare o infecție digestivă. Temperaturile ridicate, mesele în oraș, cazarea în spații comune și contactul cu alți copii cresc riscul de contaminare cu rotavirus. De aceea, măsurile de igienă sunt esențiale, chiar dacă suntem în concediu și tentanția de a „relaxa paza” e mare.

Dr. Raluca Bidiga atrage atenția că multe infecții apar exact în timpul vacanțelor, când copiii pot fi expuși la surse necunoscute de apă sau alimente și petrec timp în medii aglomerate, cum ar fi piscinele sau locurile de joacă.

„O igienă riguroasă rămâne una dintre cele mai eficiente metode de protecție, mai ales pentru cei mici, care își duc frecvent mâinile la gură și nu pot respecta singuri regulile de prevenție,” subliniază medicul pediatru.

Recomandările Dr. Bidiga pentru familiile aflate în vacanță includ:

• Spălați frecvent mâinile, mai ales înainte de masă și după folosirea toaletei (iar această practică este necesară și pentru părinți, nu doar pentru copii)
• Utilizați apă îmbuteliată pentru bebeluși și copii mici, inclusiv la prepararea formulei de lapte
• Evitați alimentele lăsate la cald sau cele care nu sunt gătite termic (precum fructele deja tăiate din restaurante sau deserturile cu ou crud)
• Dezinfectați jucăriile și obiectele pe care copilul le atinge și le duce la gură, mai ales în medii aglomerate
• Folosiți dezinfectant pe bază de alcool când nu aveți acces la apă și săpun
• Evitați contactul apropiat cu alți copii care sunt bolnavi sau prezintă simptome (febră, tuse, diaree), chiar dacă părinții lor susțin că „e doar o ușoară indispoziție”

Un plus de grijă în aceste zile poate asigura o vacanță fără vizite la spital și fără zile pierdute din cauza febrei și deshidratării.

Vaccinul anti-rotavirus: detalii importante

Vaccinul anti-rotavirus este opțional în România, însă este foarte recomandat. Acesta se administrează oral, în 2 sau 3 doze (în funcție de tip), începând cu 6 săptămâni de viață, și trebuie completat înainte de 6 luni.

„Este bine tolerat de majoritatea copiilor, dar, ca orice medicament, există contraindicații rare și reacții adverse (de obicei, minore). De aceea, este important să fie administrat cu recomandarea și supravegherea medicului”, precizează medicul.

„Copiii care au fost vaccinați pot face infecția, dar, în general, formele sunt mai ușoare, mai scurte și nu necesită spitalizare. Pe de altă parte, copiii nevaccinați au un risc mai mare de deshidratare severă, spitalizare și complicații, în special în primii 2 ani de viață”, rezumă medicul pediatru.

Important: dacă perioada optimă pentru vaccinare (6-24 săptămâni) a fost depășită, vaccinul nu mai este recomandat din cauza riscului teoretic de invaginare intestinală (n.red.: formă de obstrucție intestinală în care o porțiune din intestin pătrunde în alta.)

5 mituri frecvente despre rotavirus și vaccin – explicațiile medicului

De-a lungul timpului, în jurul rotavirusului și al vaccinului au apărut numeroase idei greșite sau interpretări incomplete, transmise prin diverse canale, din lipsă de informație corectă. În realitate, infecția cu rotavirus este una dintre cele mai comune cauze de internare la copiii mici, iar complicațiile pot apărea frecvent în lipsa tratamentului sau a unei monitorizări adecvate.

Dr. Raluca Bidiga își expune opinia cu privire la convingerile periculoase despre acest subiect:

„Infecția cu rotavirus e întotdeauna ușoară.” Fals. Deși mulți copii trec prin forme mai blânde, nu toți au această şansă. „Anual, mii de copii sunt internați pentru complicații.” Intervenția medicală rapidă este esențială în cazurile de deshidratare severă pentru a preveni dezechilibre periculoase.

„Mai bine facem boala decât vaccinul.” Falsa convingere că boala naturală este mai „educativă” pentru sistemul imunitar este înșelătoare. „Boala naturală nu oferă o imunitate absolută și aduce riscuri”, subliniază dr. Bidiga. După o infecție naturală, copilul poate suferi din nou de boală, iar fiecare episod poate crește riscul de afectare intestinală sau malabsorbție.

„Vaccinul e periculos, dar infecția nu.” Aceasta este o temere frecventă. Cu toate că vaccinurile sunt supuse unei cercetări riguroase, testării și monitorizării continue, vaccinul are un profil de siguranță foarte bun, iar reacțiile adverse sunt, în general, minore și temporare (febră, iritabilitate, disconfort digestiv).

Aceste mituri persistă adesea dintr-o grijă autentică a părinților. Când ne informăm din surse medicale corecte, putem lua decizii care protejează sănătatea copilului nu doar pe termen scurt, ci și pe termen lung.