FMI în România la începutul lunii septembrie: motivele vizitei și ce presupune această misiune

O echipă a Fondului Monetar Internațional, condusă de Joong Shik Kang, va sta în București între 3 și 12 septembrie 2025 pentru consultări în cadrul Articolului IV, o analiză anuală a economiei românești.

Aceste consultări au loc în mod periodic pentru toate statele membre. Echipa FMI va analiza evoluția economiei și politicile aferente împreună cu autoritățile române, iar programul întâlnirilor va include oficiali din Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României și alte instituții guvernamentale, precum și reprezentanți ai mediului privat și ai sectorului neguvernamental. La final, este așteptată organizarea unei conferințe de presă.

Experții FMI estimează o creștere de 1,6% în acest an și o accelerare către 2,8% în 2026, însă evoluția va depinde de consolidarea fiscală și de dependența producției industriale de performanța economiei din Germania.

Asistența tehnică propusă de FMI implică un set de reforme fiscale care transferă o parte din povara fiscală de pe muncă către consum și, parțial, către capital. Implementate integral, aceste reforme ar putea genera venituri de cel puțin 1,2% din PIB în 2025.

• <li>Impozitul pe venitul din muncă în România este în contextul UE consistent de peste media pentru veniturile mai mici, iar structura contribuțiilor poate afecta nivelul de trai la acest prag de venit.</li><li>Raportul FMI publicat în iunie 2025 descrie România ca având un sistem de impozite orientat spre sustenabilitate și echitate fiscală.</li>

A. Impozitarea muncii

Trecerea de la o cotă unică de impozitare a veniturilor din muncă de 10% către un sistem cu două praguri marginale de 15% și 25%, aplicabile în funcție de nivelul veniturilor.

Pentru a reduce povara fiscală asupra muncii pentru majoritatea contribuabililor, contribuția la asigurările de sănătate ar trebui redusă semnificativ sau eliminată.

Dacă spațiul bugetar o permite, povara fiscală pentru veniturile mici din muncă ar trebui diminuată prin larger alocații sau printr-un program de beneficii în funcție de locul de muncă.

Contribuțiile la pensii ar trebui să fie nedeductibile sau veniturile din pensii să fie impozitate.

B. Impozitarea veniturilor din capital și a proprietăților

Impozitele pe dividendele distribuite persoanelor fizice ar trebui crescute față de nivelul actual de 10%, în vederea majorării veniturilor bugetare, reducerii arbitrariului fiscal și îmbunătții progresivității.

Recomandările pentru impozitul pe proprietate includ unificarea impozitului pe terenuri și clădiri într-un singur impozit, precum și reducerea scutirilor, menținând în același timp facilități pentru grupuri vulnerabile.

Impozitarea profiturilor companiilor poate fi optimizată prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizări corporative și înlocuirea scutirii pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din obligațiile fiscale aferente profitului.

Stimulentul fiscal pentru cercetare și dezvoltare ar trebui transformat într-un credit fiscal rambursabil. De asemenea, pragul regimului microîntreprinderilor a fost redus semnificativ.

C. Taxe pe consum

Pentru a crește veniturile și a crea spațiu fiscal pentru reducerea cotei contribuției pentru asigurarea medicală, TVA-ul standard ar trebui majorat, eventual cu excepția alimentelor de bază, iar creșterea poate fi planificată pe etape pentru a atenua impactul asupra prețurilor.

În plus, cota standard ar trebui să crească de la 19% la cel puțin 20% în 2025 și apoi să ajungă la 21% — apropiată de media UE-27, în jur de 22%. Accizele pentru tutun și alcool ar trebui majorate, iar cota pentru vinuri ar trebui stabilită în jur de 60 RON/hl.

Accizele ajustate la inflație pentru combustibilii fosili ar trebui să crească treptat până la niveluri considerate optime.

Documentul integral al analizei este disponibil în formatul oficial al instituției.

În prezent, România nu are în derulare un acord de finanțare cu FMI, dar instituția monitorizează anual evoluția economiei românești în baza consultărilor pe Articolul IV.

Consultările de tip Articol IV reprezintă un mecanism de supraveghere obligatoriu pentru toate statele membre, menite să evalueze situația financiară și economică la nivel național și să ofere recomandări generale privind politicile monetare, fiscale și economice pentru a asigura stabilitatea și o evoluție pozitivă a economiei.