Impactul pe termen lung al absenței și neimplicării tatălui: „Copiii devin mai predispuși la anxietate și au o stimă de sine scăzută”

Lipsa unei figuri paterne solide în copilărie poate avea efecte durabile asupra dezvoltării emoționale și comportamentale în viața adultă, atât pentru băieți, cât și pentru fete. Vom explora modul în care absența tatălui sau prezența unui tată neimplicat afectează parcursul vieții.

Relația unui copil cu tatăl joacă un rol crucial în conturarea personalității și abilităților sociale. Potrivit psihologului Andreea Dumitru, „implicarea activă a tatălui în viața copilului este esențială pentru dezvoltarea unei stime de sine sănătoase și pentru crearea unor relații interumane armonioase”. În absența unui tată sau în cazul unui tată care nu se implică în educația și creșterea copiilor, consecințele pot dura o viață întreagă.

Importanța unei paternități active

O figură paternă solidă se caracterizează prin participarea activă, constantă și dedicată a tatălui sau a unei persoane care îndeplinește acest rol în viața copilului. Aceasta nu înseamnă doar prezența fizică, ci și suport emoțional, îndrumare morală, protecție și exemple pozitive.

Psihologul subliniază că tatăl joacă un rol esențial în formarea copiilor, oferindu-le:

• stabilitate emoțională și siguranță, astfel încât copilul să se simtă încrezător să ceară ajutorul tatălui în momentele dificile.
• model de urmat prin modul său de gestionare a problemelor, conflictelor și responsabilităților.
• validare și apreciere, contribuind la conturarea unei imagini de sine sănătoase.
• reguli și limite clare, care ajută copiii să dezvolte autocontrolul și simțul responsabilității.
• imagine afectivă autentică, prin expresia deschisă a afecțiunii și atenția față de nevoile emoționale.

Astfel, o figură paternă solidă nu este definită doar de prezența sa fizică, ci mai ales de calitatea interacțiunii și de impactul pozitiv profund pe care tatăl îl are asupra dezvoltării emoționale și sociale a copilului.

Independență exagerată și dificultăți relaționale

Copiii crescuți cu un tată absent pot dezvolta o dorință excesivă de independență, evitând să ceară ajutor pentru a-și demonstra autodidactismul. Deși această trăsătură poate fi admirabilă, uneori poate deveni o problemă.

Această dorință exagerată de independență îi poate determina pe acești copii să respingă ajutorul atunci când au nevoie. Potrivit psihologului, „Aceasta este o tendință frecvent observată, derivată din dorința de a dovedi că sunt capabili să facă față singuri provocărilor. Însă, forțându-se spre o autonomie completă, aceștia riscă epuizarea emoțională și scăderea stimei de sine, având adesea sentimentul de singurătate.”

De asemenea, pot întâmpina greutăți în stabilirea relațiilor profunde, temându-se de abandon sau de respingere. „Lipsa unei figuri paterne poate provoca dificultăți în interacțiunea cu ceilalți, inclusiv cu alți copii. Acest tip de childre pot avea probleme în a avea încredere în ceilalți sau pot dezvolta tendințe de atașament excesiv din teama de a fi lăsați,” adaugă psihologul.

Anxietatea și stima de sine scăzută

Absența tatălui poate afecta negativ stima de sine a copiilor. Fără suportul și validarea din partea tatălui, aceștia pot ajunge să se simtă insuficienți sau lipsiți de importanță, ceea ce poate contribui la anxietate și nesiguranță în relațiile cu ceilalți. Fără prezența tatălui, copiii pot manifestă anxietate, lipsă de curaj și incertitudine. Aceste comportamente pot persista și în adolescență sau în viața de adult, manifestându-se prin instabilitate emoțională și stimă de sine scăzută.

Comportamente riscante și căutarea aprecierii

În perioada adolescenței și a maturității, indivizii care au crescut fără un tată activ pot dezvolta comportamente de risc, angajându-se în relații toxice sau adoptând obiceiuri dăunătoare. Acestea pot reflecta încercările de a umple golul emoțional creat de absența tatălui. Psihologul observă că „fetele care nu au avut tată pot căuta adesea validare în relații cu bărbați mai în vârstă, încercând să compenseze pentru lipsa unei figuri paterne.”

Absența unei figuri paterne solide poate împiedica construirea unor relații romantice sănătoase în viitor. „Fetele crescute fără un tată prezent pot simți o nevoie acută de atenție și aprobat masculină, fapt care le face vulnerabile la relații nesănătoase sau abuzive. Ele se pot confrunta cu emoții persistente de respingere și neîncredere în propria valoare, influențând astfel interacțiunile lor în relații”, explică psihologul.

Pentru băieți, lipsa tatălui poate genera dificultăți în formarea identității și a stimei de sine, subliniază specialistul. „Băieții care cresc fără un tată sau cu unul absent se confruntă adesea cu provocări în înțelegerea și asumarea rolurilor sociale masculină, dezvoltând, uneori, comportamente agresive sau o sensibilitate excesivă în relațiile cu ceilalți. Aceștia resimt adesea nevoia de validare masculină și pot încerca să compenseze această lipsă cu comportamente riscante sau prietenii nepotrivite,” concluzionează psihologul.

Importanța figurilor masculine alternative și suportul comunitar

Cu toate că absența tatălui biologic poate avea efecte dăunătoare, prezența altor figuri masculine pozitive, cum ar fi bunici, unchi sau mentori, poate diminua această influență negativă. Implicarea acestor persoane în viața copilului poate oferi exemple sănătoase și suport emoțional. Psihologul Andreea Dumitru sugerează: „Mamele singure ar trebui să încurajeze relații sănătoase între copii și tații lor, precum și cu alte figuri masculine pozitive, pentru a oferi modele de autoritate și stabilitate.”

Absența unei figuri paterne este o problemă ce poate avea efecte profunde asupra dezvoltării emoționale și comportamentale a unui individ. Conștientizarea acestor efecte și intervenția timpurie prin sprijin psihologic și implicarea figurilor parentale alternative poate contribui la construirea unei vieți adulte sănătoase și echilibrate.

Sursa foto: Dreamstime.com