În ultimul deceniu, numărul americanilor care consideră că universitățile celebre la nivel mondial au un impact negativ asupra Americii s-a dublat.

Guvernul federal a început să reducă sprijinul financiar pentru instituțiile de învățământ superior din Statele Unite, într-un context de scădere drastică a încrederii publicului în aceste universități. Conform unui raport Pew Research, încrederea a scăzut de la 26% în 2012 la 45% în 2023.

Administrația actuală a impus condiții noi pentru finanțarea universităților, limitând domeniile de studiu și cercetare eligibile pentru sprijin guvernamental. Deși sprijinul public a fost esențial pentru promovarea cercetării și inovației, actualele condiții vizează o educație mai restrânsă, în care universitățile sunt îndemnate să „predați doar materiile necesare, să apărați tradițiile americane și să pregătiți studenții pentru piața muncii, în timp ce limitați protestele și cercetarea.”

Această schimbare drastică se produce într-un moment în care sprijinul public pentru universități continuă să scadă, conform raportului Pew Research.

Măsurile recente ale administrației au avut efecte economice directe asupra universităților. De exemplu, Universitatea Columbia a primit o listă cu cerințe suplimentare și a văzut anularea unor granturi și contracte în valoare totală de 400 de milioane de dolari, ceea ce a generat îngrijorări în mediul academic.

Universitatea Pennsylvania, unde a studiat actualul președinte, a anunțat înghețarea angajărilor, iar Johns Hopkins a început să elimine peste 2.000 de locuri de muncă, marcând un record de concedieri în cadrul instituției.

În replică, instituțiile academice afirmă că avansul cunoașterii în SUA, care se transformă în progrese tehnologice și culturale, s-a bazat de-a lungul secolelor pe libertatea academică.

Rectorul Universității Illinois Urbana-Champaign, Robert J. Jones, a caracterizat situația actuală ca fiind fără precedent: „În cei 46 de ani în care am fost implicat în educația superioară, nu am mai văzut o distanță atât de mare între prioritățile universităților și cele ale Washingtonului.”

De ce scade încrederea americanilor în instituțiile de învățământ superior?

Conform analizei din New York Times, mulți americani consideră că universitățile, deși se prezintă ca instituții nonprofit, funcționează mai curând ca afaceri, ceea ce intensifică scepticismul. Creșterea costurilor universitare și lipsa de soluții eficiente pentru reducerea datoriilor studențești contribuie la această percepție negativă.

Mai mult, nemulțumirile au fost exploatate de politicieni pentru a promova o viziune conform căreia universitățile sunt dominate de ideologii radicale și promovează valori anti-americane. Actualul președinte a afirmat într-un video de campanie că „universitățile au primit sute de miliarde de dolari de la contribuabili și că va elimina nebunia anti-americană din aceste instituții.”

De-a lungul timpului, universitățile au încercat să abordeze aceste critici prin diversificarea programelor și promovarea accesibilității financiare, însă nu au reușit să îmbunătățească percepția generală. Liderii din domeniul academic recunosc că lipsa unui plan de comunicare eficient a fost o problemă. Roger L. Geiger, profesor emerit la Pennsylvania State University, a declarat că „universitățile au avut întotdeauna autoritate morală, dar aceasta a fost pierdută.”

Chiar și campaniile de strângere de fonduri ale universităților de top, cum ar fi Yale, și programul său „For Humanity” cu un buget de 7 miliarde de dolari, nu au reușit să convingă publicul că aceste instituții acționează în beneficiul întregii societăți.

Impactul politicilor actuale asupra cercetării din America

Un aspect îngrijorător este influența potențială a politicilor actualului președinte asupra cercetării în Statele Unite. În secolul trecut, instituțiile de învățământ superior din SUA au devenit centre globale de inovare, în mare parte datorită sprijinului financiar federal, mai ales în perioada postbelică, când guvernul a început să depindă tot mai mult de mediul academic pentru dezvoltarea tehnologică și științifică. Academia Națională de Științe a declarat până în 1995 că „universitățile reprezintă coloana vertebrală a cercetării și dezvoltării din SUA.”

Cu toate acestea, actuala administrație amenință acest sistem prin tăierea fondurilor pentru cercetare și restricționarea proiectelor academice. Se consideră că „banii ar trebui să fie direcționați în special spre costurile directe ale cercetării, ignorând infrastructura universitară, pe care o etichetează drept „fond nejustificat.”

Libertatea academică, sub amenințare

În acest context, viitorul universităților americane pare incert, odată ce finanțarea federală nu mai este garantată, iar libertatea academică este pusă la îndoială. Cercetătorii s-au exprimat îngrijorați că domenii precum biotehnologia, medicina sau inteligența artificială ar putea suferi consecințe negative dacă aceste tendințe persistă.

„În cele din urmă, universitatea nu poate funcționa fără cercetare,” subliniază Brent R. Stockwell, președinte al departamentului de științe biologice de la Columbia, adăugând că, fără un suport adecvat, universitățile din SUA „vor fi mai asemănătoare cu liceele sau colegiile comunitare locale.”