„Indicii de fapte penale”: Datoria față de UniCredit s-a triplat la 10 ani de la scandalul Microsoft

• Raportul Curții de Conturi, publicat pe 15 mai 2024, analizează situația financiară din 2022 pentru Ministerul Digitalizării și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).
• Acest proces a început în decembrie 2014, în mijlocul unui scandal de corupție privind achiziționarea licențelor Microsoft, când fostul ministru PSD al Comunicațiilor, Sorin Grindeanu, a solicitat instanței suspendarea plății a peste 22,1 milioane de euro, argumentând că contractul era oneros.
• Aici se face referire la un contract controversat dintre Ministerul Comunicațiilor și D-Con.Net AG, care a fost cesionat în 2009 către UniCredit Bank.
• Suma de 22,1 milioane de euro se referă la tranșele pe 2014 și 2015 pentru un act adițional semnat în 2013, la acordul-cadru din 2004 (n.r. – acord semnat cu Microsoft în Guvernul Năstase).
• Pe 18 noiembrie 2020, Curtea de Apel București a admis recursul UniCredit, obligând statul (prin ADR) la plata sumelor restante pentru licențele Microsoft.
• În plus, statul a fost obligat să achite și penalități de întârziere pe lângă suma principală de 22,1 milioane de euro, penalități care continuă să se adune până la achitarea integrală a datoriei, ce a fost stabilită la 18 decembrie 2020.
• Prin urmare, statul a ajuns să plătească de trei ori suma inițială: 22,1 milioane euro în decembrie 2020, plus peste 23 milioane euro penalități în 2021 și 2022, iar acum mai are de achitat peste 22,5 milioane euro penalități din perioada 2017-2020.
• Curtea de Conturi a declarat că „există indicii privind săvârșirea unor fapte penale” deoarece între 2014-2020 nu s-au făcut demersuri de soluționare amiabilă a litigiului.

Există indicii privind săvârșirea unor fapte penale

Curtea de Conturi a publicat recent un raport de audit pentru anul 2022 care vizează Ministerul Digitalizării și institutiile din subordinea sa, inclusiv ADR.

Una dintre problemele principale evidențiate este prejudicierea bugetului statului prin sume semnificative din cauza acestui litigiu pierdut definitiv în decembrie 2020.

• „Am constatat că între scadența celei de-a doua tranșe (31 octombrie 2014) și hotărârea judecătorească definitivă (18 noiembrie 2020), nu s-a avut în vedere buna administrare a fondurilor publice, prejudiciindu-se bugetul acesta cu sume semnificative, fără analiza cauzelor care au dus la aceste plăți, fără a se identifica persoanele responsabile”, se consemnează în raportul Curții de Conturi.

Lipsa soluționării amiabile în ciuda penalităților semnificative

Inspectorii Curții de Conturi au revizuit plățile efectuate de stat și au subliniat lipsa demersurilor pentru soluționarea amiabilă a litigiului timp de 6 ani, între 2014 și 2020.

• „Deși s-a cunoscut cuantumul semnificativ al penalităților, nu s-au făcut încercări de negociere rezonabilă cu creditorii pentru diminuarea sau stoparea penalităților, ceea ce a costat bugetul statului.
• Pe lângă suma de 22.169.451,72 euro (debit principal), s-au plătit penalități în valoare de 23.025.625 euro, iar datoria restantă se ridică la 22.588.042,25 euro, reprezentând penalități neplătite.
• Astfel, constatarea Curții de Conturi este că buna gestionare a fondurilor publice nu a fost respectată, existând indicii de fapte penale”, se subliniază în raport.

Curtea de Conturi a fost întrebată despre măsurile luate, fiind semnalat că după 10 ani de la scandal s-au găsit „indicii de fapte penale”. Totuși, această situație nu a fost inclusă în cazurile care, conform Curții de Conturi, au fost sesizate organelor competente în 2023.

Până pe 17 iunie 2024, Curtea de Conturi nu a răspuns întrebărilor, iar raportul de audit a fost retras de pe site-ul instituției. Replica a fost salvată și este inclusă în acest articol.

Conducerea Ministerului Comunicațiilor între 2014-2020

Răzvan Cotovelea a fost primul ministru al Comunicațiilor care a refuzat să plătească tranșa a doua pentru licențele Microsoft, în perioada 25 februarie 2014 - 16 decembrie 2014, invocând necesitatea de a cunoaște dacă există o extindere a verificărilor în investigația asupra contractelor Microsoft. De asemenea, a început o anchetă internă pentru respectarea condițiilor contractuale.

• „Analizând contractul pentru licențe Microsoft am descoperit elemente care justifică cererea pentru suspendarea plăților, și motivul este că ne confruntăm cu penalități dacă nu achităm”, a declarat Sorin Grindeanu în ianuarie 2015.

După preluarea conducerii de către Sorin Grindeanu pe 16 decembrie 2014, ministerul a fost condus de persoane din diverse partide politice, inclusiv PSD, PNL și independenți. Acestea sunt:

• Marius Bostan: noiembrie 2015-iulie 2016
• Delia Popescu: august 2016-ianuarie 2017
• Augustin Jiannu: ianuarie 2017-iunie 2017
• Lucian Șova: iunie 2017-ianuarie 2018
• Petru Bogdan Cojocaru: ianuarie 2018-noiembrie 2018
• Alexandru Petrescu: noiembrie 2018-noiembrie 2019
• Lucian Bode: noiembrie 2019-decembrie 2020

Datoria de 22,5 milioane de euro, pasată de la Burduja la Ivan

În vara anului precedent, UniCredit a obținut o decizie judecătorească pentru executarea silită, solicitând ADR să plătească suma restantă. Aceasta somație a fost trimisă în august 2022, când Sebastian Burduja era ministru. Negocierile între cele două părți sunt în curs, dar ADR depinde de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării pentru avizarea bugetului. În septembrie 2023, noul ministru Bogdan Ivan a menționat suma de 22,5 milioane euro care rămâne de achitat și a solicitat alocarea fondurilor necesare la rectificarea bugetară, care nu a avut loc. Cu toate acestea, ADR a fost întrebată în 4 iunie 2024 despre fondurile disponibile pentru plata datoriei.