Inflația anuală a crescut la 5,5% în luna mai

Institutul Național de Statistică a raportat o rată a inflației de 5,5%, prin intermediul Indicelui Prețurilor de Consum (IPC), înregistrată joi. Această creștere este determinată în principal de majorările de prețuri la fructe (cu 18%), legume, citrice și de tarifele pentru călătoria cu trenul.

Conform metodologiei europene, care calculează un Indice Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC) pentru a permite compararea inflației între țările europene, inflația în România se situează la 5,4%.

Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație atât pentru finalul acestui an, de la 3,8% la 4,6%, cât și pentru sfârșitul lui 2026, de la 3,1% la 3,4%.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a menționat că prognoza ar putea suferi modificări.

”O problemă majoră o reprezintă deficitul public: cum îl corectăm, cât de repede, câtă credibilitate avem. Vom coopera cu noul guvern și vom identifica soluții optime pentru a reduce treptat inflația, bazată pe o reducere sustenabilă a deficitului public, fără a genera o recesiune economică,” a declarat Mugur Isărescu în luna mai, cu ocazia lansării Raportului privind inflația.

În cazul în care măsurile de corecție fiscală vor include o creștere a TVA-ului, analistii bancari se așteaptă la o rată a inflației de 6% sau mai mult.

Percepția publicului asupra inflației este mai mare decât statistica oficială

Majoritatea oamenilor cred că inflația a fost mai mare decât ceea ce indică statisticile oficiale. De exemplu, în SUA, consumatorii estimează inflația cu aproape 1 punct procentual mai mult decât estimările oficiale, conform Financial Times.

Pentru date mai precise, Comisia Europeană realizează sondaje care monitorizează percepțiile asupra inflației din 2004, după o perioadă delicată în primii ani ai monedei euro. Consumatorii din zona euro tind să creadă (deși incorect) că prețurile cresc cu, în medie, 4,9 puncte procentuale mai mult decât în realitate.

Aspecte importante despre percepția inflației

1. Conform unor sondaje, oamenii sunt mai atenți la prețurile care cresc decât la cele care scad, iar majorările de prețuri le rămân în memorie o perioadă mai îndelungată.

2. Cheltuielile frecvente sunt percepute mai intens, fiind vorba de prețurile la carburant, pâine sau biletele de transport în comun.

3. Cheltuielile efectuate cu cardul au o percepție diminuată.

4. Inflatia „personală” are un impact semnificativ! De exemplu, dacă prețurile carburanților cresc mai mult decât pentru alte bunuri și servicii, persoanele care folosesc frecvent mașina personală pot simți o rată a inflației superioară celor care utilizează transportul public.

5. Ratele inflației sunt calculate anual, dar memoria colectivă păstrează informații mai vechi. Astfel, populația are în vedere prețurile din anii anteriori pentru a-și forma percepția personală. De-a lungul timpului, tendința prețurilor este de a crește semnificativ, chiar și atunci când rata anuală a inflației este scăzută. De exemplu, cu o creștere anuală de 2% a IPC, după 10 ani nivelul general al prețurilor ar putea să fie cu peste 20% mai mare.

6. Fluctuațiile prețurilor în raport cu calitatea – deseori, credem că creșterile de prețuri reflectă inflația. De exemplu, prețurile mașinilor pot crește, însă noile modele includ, de regulă, echipamente care anterior erau opționale (precum sisteme de navigație sau climatizare). În astfel de situații, majorarea prețurilor poate fi în parte datorată unei calități superioare, nu doar inflației. Astfel, dacă prețurile medii ale mașinilor au crescut cu 5%, iar creșterea calității a fost de 1%, indicele IAPC va indica o creștere de 4% pentru acel produs.

Cercetările realizate de Oleg Korenok, David Munro și Jiayi Chen analizează cum percep oamenii inflația și punctele critice când aceasta devine un subiect de discuție amplificat, constatare relevantă pentru 27 de state (deși nu și pentru România). Aceștia confirmă că, în momentul în care inflația depășește 3%, se observă un interes crescut pe internet.