Într-o mutare surprinzătoare, Ministerul Sănătății a retras între miercuri seară și joi dimineața o inițiativă controversată, axată pe decontarea medicamentelor.
Propunerea publicată de conducerea ministrului Alexandru Rogobete în format de transparență decizională a fost abandonată a doua zi. Documentul ar fi prevăzut ca pacienții cu boli grave fără acces la tratamente decontate să nu mai poată face apel la instanță prin ordonanță președințială pentru obținerea rapidă a tratamentelor compensate.
Textul în cauză a stârnit imediat reacții din partea asociațiilor de pacienți implicate în proiectul de ordonanță prezentat de minister.
Conținutul articolului 7031(1) stabilește că cererile pentru asigurarea gratuită sau compensată a medicamentelor, inclusiv includerea acestora în lista cu denumirile internaționale, nu pot utiliza procedura ordonanței președințiale, conform normelor Codului de procedură civilă.
Ce înseamnă ordonanța prezidențială
Ordonanța prezidențială reprezintă o măsură de urgență prin care, în cazul unui succes al inițiatorului, se intervină rapid pentru a repara un drept prejudiciat prin întârziere sau pentru a preveni pagube iminente. Ea nu înlătură procesul pe fond, care continuă să aibă loc.
Rozalia Lepădatu: Așa a fost salvată viața multor oameni care au avut acces imediat la un tratament absolut necesar
Rozalia Lepădatu afirmă că aceste ordonanțe președințiale pot facilita accesul la tratamente atunci când statul nu compensează suficiente terapii pentru boli grave.
Prin această procedură, instanța poate obliga Casa Națională de Asigurări de Sănătate să deconteze tratamentul până la soluționarea dosarului, care poate dura ani, a explicat Rozalia Lepădatu pe rețelele sociale, după publicarea proiectului în transparență.
Afirmă că multe vieți au fost salvate prin accesul imediat la tratamente esențiale, nu după ani de procese.
Monica Althamer Nu economisiți prin omorârea oamenilor
Monica Althamer, activistă pentru drepturile pacienților, a avertizat că Ministerul Sănătății nu doar că întârzie accesul la tratamente vitale, dar vrea și să limiteze dreptul de a lupta pentru ele.
Ea subliniază că, de ani de zile, pacienții cu afecțiuni grave din România întâmpină întârzieri semnificative în decontare, nu din lipsa terapiilor noi, ci pentru că între aprobarea europeană și decontarea în România trec luni. În comparație, în alte țări timpul poate fi mult mai scurt.
Nu este doar o chestiune de lipsă de echitate; este perceput ca o încălcare a dreptului la sănătate, la viață și la un proces echitabil.
Ea mai susține că o economie bazată pe tăierea fondurilor pentru tratamente nu poate justifica sacrificarea vieților oamenilor.
Mihaiță Bariz Singura procedură rapidă prin care pacienții își pot apăra dreptul la tratament
Mihaiță Bariz, pacient cu fibroză cervicală și activist pentru drepturile pacienților, a anunțat că a transmis ministerului un mesaj în care și-a exprimat îngrijorarea profundă și a cerut organizarea unei dezbateri publice pe această temă.
El cere în plus ca ministerul să organizeze o dezbatere deschisă, în conformitate cu principiile transparenței decizionale, pentru a permite pacienților, organizațiilor de pacienți, juriștilor și societății civile să își exprime punctele de vedere.
Bariz explică că, în realitate, pacienții lipsește de singura procedură rapidă pentru a-și apăra dreptul la tratament atunci când viața le este pusă în pericol.
De asemenea, susține că această interdicție contravine și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la viață și la un proces echitabil.
Ministrul Rogobete Pacienții nu trebuie să sufere din cauza imperfecțiunilor legislative
Joi dimineața, Ministerul Sănătății a anunțat retragerea acestei prevederi din proiect ca rezultat al consultărilor directe cu asociațiile de pacienți și cu reprezentanți responsabili din justiție.
Subliniază că pacienții nu trebuie să sufere din cauza imperfecțiunilor legislative sau a unor soluții incomplete, iar obiectivul este să se identifice mecanisme corecte, rapide și etice pentru accesul la tratamente, în special acolo unde nu există alternativă terapeutică.
Soluția nu este să se limiteze drepturile pacienților, ci să se implementeze reguli clare și sustenabile care să echilibreze rolul autorităților, obligațiile companiilor farmaceutice și dreptul fiecărui pacient.
Totuși, ministerul anunță un mecanism de monitorizare maiStrict: medicul prescriptor va urmări evoluția pacientului, va evalua beneficiul terapiei și va raporta rezultatele trimestrial. În cazul unui beneficiu suplimentar după prima evaluare anuală, se poate aplica un acord de partajare a costurilor între CNAS și deținătorul autorizării, pentru a sprijini pacienții și a menține sustenabilitatea sistemului.
Până la identificarea unei soluții administrative complete de către experții din minister, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, precum și CNAS, prevederea este retrasă din actualul proiect de ordonanță.
Reacție după retragere
După anunțul privind retragerea, Bariz a spus că această decizie reprezintă un pas important în protejarea drepturilor pacienților și un semnal pozitiv de deschidere la dialog, dar procesul legislativ trebuie să rămână transparent și să includă consultări permanente cu pacienții pentru a răspunde nevoilor reale.
El subliniază totodată că dialogul deschis și transparența continuă sunt esențiale pentru a menține echilibrul între interesele pacienților, autorităților și sistemul de sănătate.
