Măsuri implementate de alte țări europene pentru reducerea deficitelor. Niciuna nu a optat pentru creșterea TVA-ului

Mai multe state membre ale Uniunii Europene, având deficite bugetare semnificativ peste limita stabilită de Tratatul de la Maastricht (3%), au adoptat un plan fiscal cu scopul de a reveni la normalitate într-un orizont de 5-6 ani. Printre acestea se numără Belgia, Polonia și Malta, care au instituit reforme ce cuprind atât reducerea cheltuielilor, cât și majorarea veniturilor, fără a considera măsura creșterii TVA.

Belgia - deficitul public va scădea de la 5,4% din PIB în 2025 la 2,9% până în 2030

Pe 18 martie 2025, Belgia a anunțat primul său plan fiscal pentru perioada 2025-2029, prevăzând o ajustare structurală de 0,25% din PIB în 2025, întârzierea implementării noilor măsuri fiind cauzată de formarea târzie a guvernului. Conform estimărilor, deficitul public se va reduce de la 5,4% din PIB în 2025 la 2,9% până în 2030.

Autoritățile belge sunt focalizate pe gestionarea cheltuielilor guvernamentale, care vor crește cu un maxim de 2,6% în 2025 față de anul anterior, precum și pe reformele în domeniul pensiilor, fiscalității și pieței muncii, urmând să implementeze reformele și investițiile prevăzute.

Planul preconizează ca două treimi din efortul de consolidare fiscală să vină din reforme structurale pe piața muncii (de exemplu, limitarea indemnizațiilor de șomaj) și reforma pensiilor (care include introducerea unui sistem de bonus/malus și armonizarea regimurilor de pensii), restul fiind asigurat prin impozitarea gospodăriilor cu venituri mari și alte măsuri.

Este anticipat ca planul Belgiei să genereze efecte pozitive semnificative, desigur nespecificate, pentru o rată de participare pe piața muncii estimată la 80% până în 2029, ideal ce necesită o creștere substanțială de la nivelurile actuale. În acest context, Belgia se angajează la 25 de reforme și investiții axate pe stimularea unei creșteri sustenabile și a stabilității fiscale.

Planul stimulează munca și reduce concediile medicale de lungă durată, sarcina administrativă și costurile de conformare pentru IMM-uri.

Reformele fiscale urmăresc diminuarea poverii fiscale asupra forței de muncă, îmbunătățind competitivitatea și facilitând creșterea investițiilor.

Printre măsurile planificate se numără o reducere a impozitului pe venit care va fi adoptată în trimestrul 4 al anului 2025 și implementată până în trimestrul 1 al anului 2026.

Planul include, de asemenea, două măsuri care vor sprijini competitivitatea prin diminuarea costurilor salariale și reducerea tarifelor pentru transportul energiei electrice în industriile mari consumatoare.

Finanțarea reformelor fiscale va proveni parțial din extinderea bazei de impozitare, inclusiv prin introducerea unui impozit pe câștigurile de capital, și va fi completată prin reducerea cheltuielilor cu asistența socială.

Belgia va digitaliza serviciile guvernamentale și va reduce sarcina fiscală asupra firmelor. Aceste măsuri sunt prevăzute să fie adoptate până în trimestrul 4 al anului 2025 și implementate până în trimestrul 1 al anului 2026.

De asemenea, printre planuri se numără aplicarea scutirii de impozit pentru activități de cercetare și dezvoltare, ore suplimentare și muncă de noapte/în ture.

Reducerea indemnizațiilor de șomaj la maximum doi ani și reducerea duratei maximizate a concediilor medicale fac, de asemenea, parte din reformele programate.

Legislația care va reduce povara fiscală pentru cei activi pe piața muncii va fi implementată până în trimestrul I al anului 2026.

În acest an, va fi redusă sarcina administrativă pentru companii, se va simplifica procedura pentru a facilita accesul IMM-urilor la achizițiile publice și se va elabora o legislație care să sprijine înființarea de start-up-uri pentru a diminua costurile operațiunilor.

Polonia - deficitul se va reduce la 5,5% din PIB în 2025 și la 3% până în 2028

Polonia implementează un plan de ajustare fiscală pe termen lung cu scopul de a reduce deficitul la 5,5% din PIB în 2025, urmând ca acesta să ajungă la 3% în 2028. Acest plan presupune controlul ratei nominale de creștere a cheltuielilor publice nete la 6,3% în acest an.

În 2025, cheltuielile publice vor rămâne ridicate, influențate de creșterea cheltuielilor cu apărarea, investițiilor, prestațiilor sociale și cheltuielilor pentru dobânzi.

Investițiile publice vor depăși 5% din PIB, generate de achizițiile accelerate de echipamente militare și de investiții semnificative în infrastructura de transport și energie.

Indexarea pensiilor și noile prestații sociale, inclusiv programul «Părinte activ», scutirile de la plata contribuțiilor sociale pentru antreprenori și «pensia de văduv», vor contribui la creșterea cheltuielilor bugetare.

Majorarea accizelor și neindexarea tranșelor de impozit pe venit în funcție de inflație vor contribui la creșterea veniturilor guvernamentale, asigurând astfel o consolidare fiscală treptată.

Polonia va dezvolta, de asemenea, măsuri pentru limitarea compensațiilor și va reduce treptat subvențiile, în special pe cele pentru energie.

Pentru a genera venituri suplimentare, vor fi majorate accizele: cu 25% la țigări, 38% la tutun, 25% la trabucuri și țigări de foi, cu 50% la produsele din tutun încălzite și cu 75% la lichidul pentru țigări electronice.

Polonia va implementa impozitul minim global (Pilonul II al OCDE) începând cu 1 ianuarie 2025, prin care marile grupuri, atât internaționale cât și naționale, cu venituri de peste 750 de milioane de euro vor avea o cotă impozitare de 15%.

Malta - deficitul va ajunge la 3,5% în 2025

Guvernul maltez estimează că deficitul va scădea la 3,5% în 2025, de la 4,0% în 2024 și 4,5% în 2023. Deși este încă ridicat comparativ cu istoria, se preconizează o continuare a reducerii deficitului, ținta fiind atingerea nivelului de 3,0% până în 2026.

Malta a implementat reduceri ale tranșelor impozitare pentru persoanele cu venituri mici și medii, cu scopul de a diminua povara fiscală asupra acestora, majorând în același timp pragul de scutire de impozit pentru persoanele singure, căsătorite și părinți.

Măsurile în domeniul educației sunt prioritizate, cu dublarea deducerilor fiscale pentru părinții cu copii în școli private. Schemele «Get Qualified» și «Higher Educational Qualifications» au fost extinse, continuând să ofere credite fiscale studenților din programele de masterat sau doctorat.

Malta a amânat aplicarea cotei minime de impozitare de 15% pentru companiile cu o cifră de afaceri anuală de cel puțin 750 de milioane de euro.

În acest an, ministrul a comunicat despre prevederile legate de creditele fiscale rambursabile și a subliniat că Malta este în discuții cu Comisia Europeană pentru introducerea de stimulente care ar putea fi acordate sub formă de granturi sau credite fiscale, cu scopul de a menține atractivitatea fiscală a țării în peisajul internațional.

De asemenea, se aplică o cotă de impozitare de 1,5% pentru transferurile afacerilor familiale, iar impozitul pe succesiune pentru terenurile agricole arendate a fost eliminat, parte a reformelor agricole.

Un credit fiscal a fost majorat pentru părinții cu copii cu dizabilități, crescând de la 500 de euro la 750 de euro.

Reformele sanitare adoptate prevăd o investiție de 14 milioane de euro pentru reducerea timpilor de așteptare și oferirea gratuită de medicamente seniorilor de peste 75 de ani.

Cota de TVA pentru produsele sanitare legate de sănătatea femeilor va fi scăzută la 0%. Această modificare se aplică și accesoriilor medicale pentru tratamentul cancerului.

Guvernul va extinde stimulentele fiscale pentru proprietăți cu o vechime de peste 20 de ani, care au fost vacante timp de cel puțin 7 ani. Aceste stimulente includ scutiri de impozit și taxa de timbru, precum și subvenții de 15.000 EUR sau 40.000 EUR pentru primii cumpărători.

O unitate dedicată dezvoltării tehnologiilor IA va fi înființată de guvernul maltez pentru a stimula inovația.

Un nou fond de capital de risc, recent înființat cu o finanțare de 10 milioane EUR, va oferi capitale pentru noile afaceri.

În sectorul jocurilor de noroc, guvernul va lansa inițiativa Video Gaming Gateway, oferind asistență financiară pentru proiecte de jocuri inovatoare, precum și un incubator dedicat pentru startup-uri în domeniul jocurilor video și sporturilor electronice.

Reducerea accizelor la bere cu conținut scăzut de alcool produsă de micile și independentele fabrici de bere, precum și reducerea semnificativă a accizelor pentru micii producători de vin, sunt măsuri de susținere a producției locale.

Într-o abordare spre agricultură durabilă, aditivii pentru sol vor fi produși din deșeuri organice, fiind distribuiți gratuit fermierilor.

Sectorul creativ beneficiază de un fond UE de 15 milioane de euro, destinat stimulării proiectelor culturale și artistice pentru activitatea economică.

O sumă adițională de 2 milioane EUR va fi alocată programului Creative Malta pentru a susține producătorii locali de film și pentru a consolida atractivitatea Maltei ca destinație pentru producțiile cinematografice, contribuind totodată la crearea de locuri de muncă în domeniul creativ.